„În fiecare an, pe mapamond se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri, însă acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea populaţiei. Totuşi, există o cantitate imensă de deşeuri, aşa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricaţie al echipamentelor electrice şi electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaşte şi nici nu o percepe”, arată Asociaţia Respo DEEE, într-un comunicat.

Reprezentanţii Asociaţiei Respo DEEE atrag atenţia asupra acestei surse de poluare şi recomandă populaţiei să fie mai cumpătată în achiziţia de noi produse electrice şi electronice.

„Puţini ştiu că în jur de 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete. Doar o cincime din poluare are loc după folosirea produselor respective, prin faptul că acestea nu sunt depozitate în mod corespunzător la finalul ciclului de viaţă şi nu iau calea reciclării responsabile. Producerea acestor echipamente implică folosirea unor cantităţi semnificative de metale, multe extrase prin minerit clasic, dar şi un consum uriaş de apă. Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile, iar, pentru producerea unui laptop, cantitatea deşeurilor generate ajunge la 1.200 de kilograme”, spune Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.


Potrivit acestuia, în procesul de fabricaţie al unui laptop se folosesc 240 de kg de combustibil, 22 de kilograme de chimicale, 1.500 de litri de apă. Doar un microcip necesită în procesul de producţie 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil şi 0,7 kg de chimicale. Producţia echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deşeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deşeuri), declară el.

„Un smartphone conţine până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puţin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). Aceste elemente rare au proprietăţi de conductori, magnetice şi fosforescente care le fac cruciale în procedul de fabricaţie al gadgeturilor moderne. Fără acestea, ecranele nu ar putea să afişeze culori, nu ar exista posibilitatea de touch screen şi nici funcţia de vibraţie. În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz şi este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puţin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărşitor”, adaugă Cristian Pocol.

„Nici energia consumată în procesul de producţie nu este energie verde ci se produce în majoritatea cazurilor prin arderea cărbunilor, o altă sursă considerabilă de poluare”, mai spune preşedintele asociaţiei.

Uniunea Europeană a introdus în 2021 reguli noi privind dreptul la reparaţii, pentru a combate risipa.

„Producătorii trebuie să asigure piese de schimb cel puţin 10 ani după ce au introdus un model nou în UE si trebuie să pună la dispoziţia publicului informaţii cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor. În cazul telefoanelor mobile, protejate până acum de secretele de fabricaţie, lucrurile au început să se schimbe. Marii producători sunt acum obligaţi să aibă service-uri abilitate care să asigure reparaţia lor mult mai uşoară a acestor device-uri”, adaugă Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.