Nici măcar Fondul Monetar Internațional (FMI) nu mai crede în politicile de austeritate promovate în prezent în România de prim-ministrul Florin Cîțu. Într-o declarație susținută la Moscova, la Formul economic anual Gaidar, directorul general FMI, Kristalina Georgieva,   a recomandat statelor din întreaga lume să își majoreze cheltuielile publice pentru a putea susține revenire economică în contextul pandemiei.

În privința politicilor adecvate acestui moment, începând din luna martie aș ieși și aș spune, în mod atipic pentru FMI, “vă rog cheltuiți”. Cheltuiți cât de mult puteți, iar apoi mai cheltuiți încă puțin mai mult“, a declarat directorul FMI, citat de Reuters.

Recomandarea FMI vine în totală contradicție cu proiectul de buget pe anul 2021, propus de Cabinetul Cîțu în România. Una din criticile majore exprimate de Consiliul Fiscal asupra acestui proiect e că toată construcția bugetară este fundamentată pe restrângerea cheltuielilor publice ceea ce ar reprezenta o viziune “nerealistă” pentru atingerea obiectivelor de reducere a deficitului bugetar. Consiliul Fiscal recomandă Guvernului Cîțu să prevadă și politici de creștere a veniturilor:

Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare.” Opinia Consiliului Fiscal priivnd Legea Bugetului pentru anul 2021, pagina 26.

Spre deosebire de prim-minisrul Cîțu, FMI consideră că guvernele ar trebui să iasă din cercul vicios al restricționării consumului și producției și să susțină măsuri adecvate pentru protejarea economiilor în fața colapsului. “Continui să susțin că politicile monetare și fiscale care protejează economiile de colaps într-o perioadă în care restricționăm intenționat atât producția, cât și consumul“, a susținut șeful FMI, Kristalina Georgieva. Altfel spus, FMI recomandă guvernelor să aloce resurse bugetare pentru creșterea veniturilor populației, adică a consumului, dar și pentru simularea producției autohtone care să răspundă acestei cereri.

Contrar acestor recomandări, prim-ministrul Florin Cîțu mizează pe o înghețare și chiar o reducere a tuturor cheltuielilor cu pensiile și salariile, încercând astfel să  reducă deficitului bugetar pentru anul 2021. Dar, după cum observa și Consiliul Fiscal, bugetul lui Cîțu, acționează doar asupra cheltuielilor, dar nu își propune o creștere a veniturilor prin lărgirea bazei de impozitare (respectiv, cresterea numărului de firme și de salariați) care să genereze mai multe taxe și impozite plătite bugetul de stat. Cel mai grav efect al unei astfel de politici de austeritate, este scăderea încrederii în perspectivele economice. Privind cu îngrijorare către viitor, populația și firmele își vor restrânge activitatea și își vor amâna cheltuielile sau investițiile. Această abordare prudentă, reținută va încetini dinamica economică și, pe cale de consecință, va accentua scăderea veniturilor bugetare și va forța Guvernul să restrângă și mai mult cheltuielile publice, ceea ce va împinge econnomia într-o spirală fără sfârșit a austerității.