România consumă circa 10 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale în lunile în care gazul este folosit pentru încălzire. Această perioadă începe din luna septembrie când consumul crește brusc de la 500-600 milioane mc, la aproape 1 miliard și ține până la finalul lunii aprilie în anul următor, cu un vârf în luna ianuarie, când consumul de gaze naturale depășește 1,7 miliarde mc.

Cifrele de mai sus sunt preluate din raportările ANRE pentru iernile din 2021 și  2022 care au fost foarte blânde față de ceea ce eram obișnuiți. Evident, situația se poate schimba dramatic dacă vom avea o iarnă grea, cu temperaturi scăzute. Dar să sperăm că vom avea din nou o iarnă blândă…

După cum spuneam, consumul este de aproximativ 10 miliarde mc în perioada septembrie-aprilie. În același interval, producția internă a României este de circa 6 miliarde mc. Deci avem un deficit de circa 4 miliarde mc. Acesta este acoperit parțial din ceea ce s-a înmagazinat în depozite și parțial din importuri.


Capacitatea totală de stocare a României este de 2,8 miliarde mc. Iar de regulă, până la venirea iernii reușim să înmagazinăm circa 80%. Dispunem așadar de o rezervă de aproximativ 2,24 miliarde mc. În realitate lucrurile sunt puțin mai complexe. Intrările și ieșirile din depozite au loc în permanență în funcție de livrări, de producție, de importuri și, evident, de consum. Dar în mare, cam aceasta este rezerva de care dispune România pe timpul iernii, în cazul în care atingem pragul de 80%, așa cum a cerut Comisia Europeană.

Însă nu toată rezerva de gaze poate fi utilizată la consum. Circa 30% din ceea ce este înmagazinat trebuie alocat pentru menținerea presiunii din rețeaua națională de gaze naturale. Deci doar 70% din gazele înmagazinate pe timpul verii va putea fi folosit pentru consumul populației și al industriei. Această rezervă „utilizabilă” reprezintă așadar o cantitate de 1,6 miliarde mc.

Recapitulând, avem o producție de 6 miliarde mc și o rezervă disponibilă de 1,6 miliarde mc. Până la 10 miliarde mai rămâne o diferență de 2,4 miliarde  mc care va trebui acoperită din import.

Conform ultimelor date prezentate de ANRE (martie 2022), principalii importatori de gaze naturale sunt câteva firme care intermediază, direct sau indirect, tranzacțiile dintre România și Gazprom. Fie că vorbim de intermediarii direcți, precum Imex Oil Limited sau Wiee România, fie că vorbim de intermediari care preiau gazele rusești din magistralele europene și le vând României, precum OMV Petrom, Engie Energy Management Romania sau MET Austria Energy, toate acestea aduc în România gaze care provin din Federația Rusă. Acești importatori asigură peste 90% din importurile pe timpul iernii, adică peste 2 miliarde mc .

De aici apar complicațiile. Dacă Federația Rusă va opri cu totul furnizarea de gaze naturale către Uniunea Europeană, atunci România va trebui să procure din altă parte peste 2 miliarde mc, pe lângă ceea ce va extrage din depozite. Sarcina nu va fi deloc ușoară pentru că cele mai multe state UE vor fi într-o situație mult mai dificilă decât România, care dispune de producție internă. Deci concurența și implicit prețul vor fi pe măsura deficitului european. Prin urmare, România nu avea de unde să acopere deficitul de peste 2 miliarde mc, care reprezintă puțin mai mult decât consumul unei luni friguroase de iarnă.  

Ce se va întâmpla dacă vom ajunge acolo?

Probabil că prima reacție a Guvernului va fi să dea vina pe Uniunea Europeană că ne-a pus să ne reducem consumul cu 15%. În realitate, deficitul nostru reprezintă o reducere de cel puțin 20% a consumului pe timp de iarnă. Deci, vrem, nu vrem, vom fi nevoiți să închidem și noi robinetul.

Guvernul ne-a dat asigurări că dacă se vor impune raționalizări, atunci ele se vor aplica în primul rând la industrie și abia apoi la populație. Pare că vom fi în siguranță. În realitate, efectele negative vor fi suportate în final tot de către cetățeni. Criza gazelor va scumpi și mai mult îngrășămintele pentru agricultură, ceea ce va crește și mai mult costurile de producție din industria agro-alimentară, pe lângă problemele legate de carburanți și energie electrică. Deci prețurile la alimente vor continua să atingă noi recorduri istorice, care vor sărăci și mai mult populația!

Lucrurile sunt chiar mai complicate decât atât, pentru că, potrivit estimărilor, dacă se oprește robinetul gazelor rusești, Uniunea Europeană va fi obligată să recurgă la întreruperi de gaze la începutul lunii februarie, care s-ar putea să fie foarte friguroasă, ceea ce va face ca întreruperea gazelor pentru industrie să nu fie suficientă.

Să ne rugăm deci pentru o iarnă blândă!