Economiștii și bancherii văd că statutul dolarului american ca monedă de rezervă globală se erodează. Când mass-media occidentală începe să comenteze cu seriozitate narațiunea de dedolarizare atunci e clar că renunțarea la dolar s-a intensificat.
Cifre: ponderea dolarului din rezervele globale a fost de 73 la sută în 2001, 55 la sută în 2021 și 47 la sută în 2022. Principala concluzie este că într-un an, ponderea dolarului a scăzut de 10 ori mai repede decât media din ultimele două decenii. Analiza TheCradle.
Momentul definitoriu, declanșatorul real care a condus la asta, a fost în februarie 2022, când peste 300 de miliarde de dolari, rezerva valutară rusă în dolari a fost „înghețată” de SUA, în acel moment orice altă țară de pe planetă a început să se teamă pentru propria rezervă.
Peste 70% din tranzacțiile comerciale dintre Rusia și China folosesc acum fie rubla, fie yuanul.
Rusia și India tranzacționează petrol în rupii. Cu mai puțin timp în urmă, Banco Bocom BBM a devenit prima bancă din America Latină care s-a înscris ca participant direct la Sistemul de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS), care este alternativa chineză la sistemul de mesagerie financiar SWIFT.
Companiile CNOOC din China și Total din Franța au semnat prima lor tranzacție de gaz lichefiat în yuani prin Bursa de Petrol și Gaze Naturale din Shanghai.
Acordul dintre Rusia și Bangladesh pentru construcția centralei nucleare Rooppur va ocoli dolarul american. Prima plată în valoare de 300 de milioane de dolari va fi în yuani, dar probabil Rusia va încerca să le schimbe pe următoarele în ruble.
În special, multe dintre aceste tranzacții implică țări BRICS – și nu numai. Cel puțin 19 națiuni au solicitat deja să se alăture BRICS+, ai cărei membri fondatori sunt Brazilia, Rusia, India și China, apoi Africa de Sud. Miniștrii de externe a celor cinci state vor începe să discute despre modalitățile de aderare a noilor membri în cadrul unui summit care va avea loc în iunie la Capetown.
BRICS, așa cum este, este deja mai relevant pentru economia globală decât G7. Cele mai recente cifre ale FMI arată că cele cinci țări BRICS existente vor contribui cu 32,1% la creșterea globală, comparativ cu 29,9% a G7.
Având Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Indonezia și Mexic ca posibili noi membri, este clar că jucătorii cheie din Sudul Global încep să se concentreze pe BRICS+, organizatia avănd posibiliattea reală de a încheia hegemonia occidentală.
Prințul moștenitor saudit Mohammad bin Salman a îndreptat intenționat Arabia Saudită către noul trio de putere al Eurasiei, Rusia-Iran-China, departe de SUA, reconcilierea istorică dintre Iran și Arabia Saudită va crea mai multă stabilitate în zonă.
Trenul de dedolarizare a fost propulsat în mare viteză de efectele acumulate ale haosului lanțului de aprovizionare Covid și cele ale sancțiunilor occidentale asupra Rusiei.
Esența este acesta: BRICS deține mărfurile, iar G7 controlează finanțele. Acestea din urmă nu poate produce mărfuri peste noapte, în schimb primele pot crea monede printr-un telefon la bancile centrale naționale.
Un alt factor cheie este că prețul pentru petrol a început să se stabilească de Rusia, China și țările din golf fără a fi consultați și occidentalii.
În consecință, cererea de obligațiuni denominate în dolari scade lent, dar sigur. Trilioane de dolari americani vor începe inevitabil să se întoarcă acasă spulberând puterea de cumpărare a dolarului și cursul său de schimb.
Căderea monedei americane va sfârși prin a distruge întreaga rețea globală a SUA de zeci de baze militare, a bugetelor lor de funcționare.
Președintele brazilian, Lula, când a cerut în timpul întâlnirii sale cu Xi Jinping, ca întregul Sud Global să înlocuiască dolarul american cu propriile monede în comerțul internațional.
Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat recent Consiliului pentru Relații Externe, cu sediul la New York, că „tensiunile geopolitice dintre SUA și China ar putea crește inflația cu 5% și ar putea amenința dominația dolarului și a euro”.
Dedolarizarea este un răspuns inevitabil la creșterea economica a statelor care pănă mai ieri erau doar simple producătoare pentru cei care imprimau bani.
