Cele 27 de state membre UE au căzut de acord cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.

“Nu putem accepta în noua Politică Agricolă Comună (PAC) o pondere atât de mare a măsurilor pentru climă şi mediu, de peste 65%, în detrimentul aspectului economic şi al sustenabilităţii fermierilor europeni”,


a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

“Discuţiile au fost suspendate după două zile şi două nopţi în care nu am reuşit să ajungem la un consens, Consiliul Agrifish şi Parlamentul European, întrucât cerinţele suplimentare din timpul negocierilor, care au fost din partea Parlamentului European, nu au putut fi acceptate şi au fost respinse de miniştrii Agriculturii. Am spus atunci că noi va trebui să ne întoarcem în ţară, să explicăm fermierilor care sunt condiţiile, cum va arăta PAC, iar aceştia au nevoie de certitudini şi au nevoie de resurse just alocate. Conceptul de sustenabilitate a agriculturii trebuie să aibă trei componente. Este foarte importantă componenta ecologică, este foarte importantă şi componenta socială, dar nu trebuie să uităm de componenta economică, deoarece cu toţii ne dorim o hrană sănătoasă şi suficientă, la preţuri accesibile, dar în acelaşi timp nu vrem să falimentăm fermierii europeni”, a explicat, joi seara, Oros, citat de Agerpres.

Una dintre discuţii a vizat procentele dedicate măsurilor de climă şi mediu, ministrul Agriculturii susţinând că Parlamentul European “a forţat” majorarea acestor procente.

“Aceste procente care nu au fost acceptate. Dacă iniţial noi ajunsesem la un consens ca pentru Pilonul I eco-schemele să aibă o pondere de 20%, în timpul negocierilor nici măcar la 25%, cât am propus noi şi am acceptat, noi miniştrii Agriculturii, 25% cu acei doi ani de învăţare şi cu flexibilitatea ca banii rămaşi să poate fi dirijaţi spre alte forme de ajutor, să-i putem transfera în Pilonul II, nu s-a acceptat acest lucru. Dar nici noi nu am acceptat contrariul”, a susţinut şeful MADR.

Parlamentul European a insistat ca investiţiile să aibă o plafonare de un milion de euro, iar plăţile directe de 500.000 de euro dar miniştrii Agriculturii nu au fost de acord.