„Dacă nu se iau măsuri radicale și urgente privind intervenția publică/reglementarea prețurilor la energie și gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – așa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului și a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimți cea mai mare criză economică și socială din ultimii 30 de ani. Deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoțită de greve și tulburări sociale zilnice. Se va intra în cercul vicios al morții economice (reducerea activității, PIB mai mic, venituri mai reduse, austeritate, cerere mai mică… ș.a.). Vom constata înfrigurați falimentul companiilor de producție industrială și suport precum și al celor din industria alimentară și auto. Primul val va lovi 25% din industrie (cu energointensivitate medie și mare) și 33% din industria alimentară și auto (340.000 de salariați vor avea locurile de muncă afectate). Vom avea probleme cu funcționarea statului român și furnizarea unor servicii publice esențiale – vor cădea instituții publice (școli, universități, spitale, muzee, teatre…) și chiar rețele de infrastructură critică (transport, iluminat).”, aceasta este predicția sumbră a economistului prof. Cristian Socol.
Aceasta observă că prăbușirea economică are la origine liberalizarea haotică a pieței de energie, în condițiile în care în România nu existau condițiile minime pentru o concurență reală între producătorii de energie. Aceste prețuri gonflate de oligopolul din energie induc o criză structurală pe toate lanțurile de producție, cea ce determină în pasul următor creșterea abruptă a inflației (ca urmare a creșterii prețurilor de producție) fără însă ca cererea să poată absorbi stocurile de produse. Pur și simplu producătorii nu vor putea produce mai ieftin, iar cumpărătorii nu vor putea cumpăra mai scump, cea ce va duce la griparea motorului economic și la prăbușirea puterii de cumpărare, adică la o criză socială profundă.
Primele semne deja au apărut, mai spune prof. Socol. Prețurile la producția industrială au crescut cu 33,3% în decembrie 2021, față de decembrie 2020. Creșterea a fost chiar mai mare la producția industrială pe piața internă unde s-a înregistrat un plus de 42%, în timp ce pe piața externă, unde producătorii sunt forțați să fie mai competitivi, creșterea a fost de 17,9%. Sunt cele mai mari creșteri înregistrate în România, cel puțin în ultimele trei decenii.
Nu mai e vorba de o criză economică financiară, determinată de lipsa banilor, cum a fost cea din 2009-2011, ci de o criză economică, structurală, care lovește în motoarele productive din economie. Pur și simplu, firmele nu se vor mai putea susține economic și vor da faliment, ceea ce va determina creșterea șomajului, scăderea veniturilor la buget, și la incapacitatea statului de a mai sprijini categoriile vulnerabile.
„Șocul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză din 1997-1999 , 2009-2011 și 2020. Este mai puternic decât orice șoc de natură financiară. În România, crizele financiare nu lovesc puternic și direct toate companiile și toată populația, financializarea și gradul de intermediere fiind reduse, adâncimea crizei fiind limitată. În schimb șocul cauzat de prețurile energiei și gazelor naturale lovește direct și puternic până la nivelul celor mai mici companii și a celor mai sărace gospodării din România. Lovește la fundație, rupe pânza de păianjen economică și distruge plasa de siguranță socială”, a mai avertizat prof. Socol.
