Numărul de falimente în Uniunea Europeană a crescut la niveluri record în al patrulea trimestru al anului trecut, deoarece creșterea facturilor la energie și inflația ridicată au dus la insolvență pentru mii de întreprinderi.
Un raport publicat de Eurostat a dezvăluit că falimentele în întreg blocul au crescut cu 26,8% față de trimestrul precedent, atingând cel mai mare nivel înregistrat.
Falimentele au crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut, în timp ce înregistrările de noi afaceri au scăzut ușor cu 0,2 la sută în T4, comparativ cu T3 în 2022. Înregistrările de noi afaceri au rămas însă ridicate, depășind cifrele înregistrate înainte de pandemia de Covid-19.
Potrivit Eurostat, toate sectoarele au înregistrat avansuri ale numărului de falimente in trimestrul IV 2022 fata de trimestrul precedent. Astfel, transportul si depozitarea (+72,2%), serviciile de cazare și alimentație (+39,4%) si activitățile de educație, sănătate si sociale (+29,5%) au fost activitățile cu cele mai mari creșteri ale numărului de falimente in trimestrul IV 2022 comparativ cu cu trimestrul precedent.
Față de trimestrul IV din 2019 pre-pandemic, numărul de falimente in trimestrul IV 2022 a fost mai mare în majoritatea sectoarelor economiei. Cele mai mari creșteri ale numărului de falimente, comparativ cu trimestrul IV 2019, s-au înregistrat in:
- servicii de cazare si alimentație (+97,7%);
- transport si depozitare (+85,7%).
Numărul declarațiilor de faliment in trimestrul IV 2022 comparativ cu trimestrul IV pre-pandemic din 2019 a fost mai mic in doar trei sectoare ale economiei:
-industrie (-17,6%);
-construcții (-9,2%);
-informații si comunicații ( -4%).
În România numărul falimentelor a fost cu 40,1% mai mare în trimestrul 4 față de trimestrul 3. Luxemburgul conduce topul cu 71,8%, apoi urmează Franța cu 59,5%. Media statelor UE este de 26,8% iar în zona euro de 27,4%.
Directorul general al BusinessEurope (grup de lobby care reprezintă întreprinderi de toate dimensiunile din Uniunea Europeană și șapte țări europene din afara UE, format din 40 de organizații patronale și ale industriei), Markus J. Beyrer, a numit creșterea „alarmantă”.
„Este cea mai mare rată a falimentelor din UE de când au început să fie colectate date despre acestea. Aerul de respirat devine din ce în ce mai restrâns, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Multe falimente au fost amânate artificial din cauza măsurilor de sprijin guvernamentale ca urmare a pandemiei de coronavirus; acestea se apropie acum de sfârșit.”
El a adăugat că motivul din spatele tendinței este triplu: costuri mari cu energia, costuri ridicate cu materiale și producție și costuri în creștere cu forța de muncă.
„Când sprijinul guvernamental devine mai slab, iar salariile și costurile de finanțare cresc, companiile care se luptă pentru supraviețuire vor considera că este o misiune imposibilă”, a adăugat Ludovic Subran, economist șef al Allianz.
