Membrii Fondului Monetar Internaţional (FMI) cer din ce în ce mai mult încetarea războiului din Ucraina, care are un impact extrem de negativ asupra creşterii economiei mondiale, a declarat ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino.

Reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale au fost marcate de o incertitudine profundă cu privire la război, care simbolizează o schimbare totală a principiilor globale în epoca post-Al Doilea Război Mondial, a declarat Nadia Calvino, ministrul spaniol care va prezida Comitetul Monetar și Financiar Internațional (IMFC) în ianuarie.

Ea a subliniat că domină sentimentul de îngrijorare și incertitudine.


Calvino a subliniat că nu se știe cât va dura războiul, care ar putea fi implicațiile, iar repercusiunile globale sunt creșterea prețurilor la alimente și energie.

Țările membre FMI sunt din ce în ce mai preocupate de faptul că războiul durează de ceva vreme și de ceea afectează foarte tare inflația, a cărei întărire a provocat o înăsprire puternică a politicii monetare în țările din întreaga lume.

Nadia Calvino consideră că natura globală a provocărilor suprapuse cu care se confruntă lumea este, după cum a spus ea, un semnal de alarmă cu privire la rolul important al instituțiilor internaționale precum FMI.

O treime din economia mondială va înregistra probabil un declin în acest an sau în următorul din cauza scăderii veniturilor reale și a creșterii prețurilor, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional (FMI) în previziunile sale regulate de toamnă.
Economia mondială va crește cu 3,2 la sută în acest an, a confirmat FMI estimarea din iulie, iar anul viitor activitatea va încetini, cu un ritm de creștere estimat la 2,7 la sută, cu jumătate de punct procentual mai mic decât se așteptau în această vară.

Încetinirea economică este cea mai pronunțată în zona euro, unde criza energetică cauzată de război va continua să aibă un efect important, astfel încât creșterea va scădea la 0,5 la sută în 2023.

Consiliul directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a acordat la începutul lunii octombrie Ucrainei un împrumut de urgență de 1,3 miliarde de dolari pentru finanțare suplimentară pentru a ajuta țara să-și susțină economia în timp ce luptă împotriva invaziei ruse.

În vară guvernatorul ucrainean Kirilo Shevchenko a declarat pentru Reuters că solicită FMI un împrumut în valoare de până la 20 de miliarde de dolari pe o perioadă de doi până la trei ani. O cerere atât de mare a stârnit discuții intense în cadrul FMI, deoarece ar putea ridica și întrebări legate de sustenabilitatea datoriei Ucrainei.

FMI a fost de acord însă cu o nouă finanțare FMI ce va servi drept ancoră timp de aproximativ 18 luni până când se va conveni asupra unui pachet financiar mai mare, în valoare de 15 miliarde de dolari până la 20 de miliarde de dolari, pentru a ajuta Ucraina să depășească criza economică cauzată de invazia rusă.