În timp ce Forumul Economic Mondial se desfășoară în aceste zile la Davos, Elveția, două dintre „elitele” (ce pun în aplicare deja Marea Resetare) care au luat cuvântul în urma declarațiilor fondatorului WEF, Klaus Schwab, au recunoscut că criza energetică globală este de fapt o „tranziție” către energia verde.

Admițând că așa-numita „tranziție” ar fi „dureroasă”, elitele au spus că națiunile trebuie să-și lase deoparte suveranitatea națională pentru a prioritiza „agenda globală”.

Vicecancelarul german Robert Habeck a spus că țările trebuie să reziste tentației de a-și acorda prioritate propriilor interese și de a nu interveni pe piața liberă. El a spus că durabilitatea impune tuturor să facă astfel de sacrificii. Bineînțeles, pentru un bine comun, cum altfel!?


Într-un dialog separat, CEO-ul financiar norvegian, Kjerstin Braathen, a descris criza energetică globală ca fiind o tranziție necesară către energia verde, ea a spus că, deși toată lumea se poate aștepta să se confrunte cu o penurie în masă de petrol și gaze și dificultăți economice grave, durerea va fi „merită”.

Aceleași elite care cer ca toți să facem sacrificii pentru binele mai mare ar trebui să depună cel mai bun picior înainte și să conducă prin exemplu. Cu excepția cazului în care sunt dispuși să renunțe la avioanele lor private și la confortul vieții în puf, nu au absolut deloc căderea să le spună altora să nu mai mănânce carne, să trăiască într-o cușcă sau să facă naveta cu bicicletă la muncă.

În mod curios, remarcile făcute de elitele de la Davos sunt un ecou al comentariilor similare făcute de administrația Biden, inclusiv de președintele Joe Biden însuși cu privire la criza energetică din Statele Unite.

În declarațiile de luni, Biden a spus că creșterea prețului la pompă a făcut parte dintr-o „tranziție incredibilă” către energia verde.

 

Obiectivul de a obține emisii nete de carbon zero este un punct focal major pentru Forumul Economic Mondial și pentru partenerii săi din cadrul Națiunilor Unite prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, precum cele stabilite în Agenda 2030, indiferent de costurile sociale rezultate.