Ministerul Finanțelor Publice a pus, luni, în dezbatere publică, principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2023. Printre acestea se numără: crește impozitul pe dividende de la 5% la 8%, scade plafonul pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 500.000 de euro, scade plafonul până la care se acordă facilitățile fiscale în construcții, sectorul agricol şi în industria alimentară, scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real, crește TVA la băuturi cu zahăr.

Scade pragul pentru microîntreprinderi

În prezent, încadrarea ca microîntreprindere se efectuează dacă ea a realizat la data de la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent venituri ce nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Ministerul Finanțelor propune scăderea acestui prag la 500.000 de euro.

Totodată, se va institui condiția ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%.


Un acționar/asociat va fi condiționat să dețină titluri de participare la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.

Vor fi limitate la 20% veniturile obținute din consultanță și management.

Se vor exclude din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice care desfășoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Se va elimina posibilitatea de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați. Se va menține cota de impozitare de 1%. Nu este precizat un termen de intrare în vigoare.

Crește impozitul pe dividende

Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele
distribuite/plătite nerezidenților. Nu este precizat un termen de intrare în vigoare.

Crește TVA la băuturi cu zahăr și bere fără alcool, de la 9% la 19%

Se vor exclude din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, și băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate. Astfel, pentru aceste produse se va aplica TVA de 19%.

Totodată, se va aplica aceeași cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât și pentru serviciile de restaurant şi de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră. Măsurile se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2023.

TVA de 5% pentru livrarea de locuințe doar o singură dată

Ministerul Finanțelor propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice. Astfel, persoanele fizice vor putea să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Totodată, propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

Crește acciza la țigări

Ministerul Finanțelor propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete.

Ministerul propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022.

Se elimină impozitul specific (HoReCa, Hoteluri), se trece la impozit în regim de microîntreprindere

Ministerul Finanțelor propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

Persoanele care au datorat impozit specific unor activități, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condițiilor de aplicare a acestui sistem de impunere și/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activități decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Impozitul specific este datorat de persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – “Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520 – “Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 – “Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”, 5590 – “Alte servicii de cazare”, 5610 – “Restaurante”, 5621 – “Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629 – “Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”, 5630 – “Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”. Impozitul specific datorat este stabilit în funcție de indicatori cantitativi privind suprafața aferentă locației, numărul unităților de cazare, sezonalitate, rangul localității etc. și nu în funcție de veniturile realizate de societățile care operează în domeniul HoReCa.

Se reduc facilitățile fiscale în construcții, sectorul agricol şi în industria alimentară

Ministerul Finanțelor propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

PFA – Scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real

Plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative.

Se reduc beneficiile pentru salariați

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

  1. a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
  2. b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare;
  3. c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege;
  4. d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
  5. e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
  6. f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
  7. g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

Se revizuiesc deducerile

Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală cuprinde: – deducerea personală de bază; – deducerea personală suplimentară, și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

  1. a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depășesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.

  1. b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

– 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;

– 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinți, în cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.

Crește impozitul pentru jocuri de noroc până la 40%

În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc, se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde și modificarea tranșelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

Impozite pe proprietate mai mari

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a UNNPR și a cotelor de impozitare respective.

Se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare și anume: la clădiri rezidențiale cotele vor fi de 0,1% – 0,2% iar la clădirile nerezidențiale cotele vor fi de 1% – 1,3%.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a UNNPR și a cotelor de impozitare respective.

Autoritățile publice locale, la propunerea autorităţii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor și taxelor locale cu până la 50%.

Scade pragul de la care firmele sunt obligate să ofere plata cu cardul

Se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări servicii, au obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizați de prevederile sus-menționate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituțiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Schimbări de calcul pentru plata contribuțiilor sociale

Pentru angajații part-time vor fi plătite contribuțiile la salariul minim brut

Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial al căror nivel este sub acest nivel. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat.

Măsura nu se aplică în cazul în care angajații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă.

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

  1. a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  2. b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:

  1. a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe ţară;
  2. b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  3. c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.