În primele nouă luni ale anului, consumul de energie electrică al țării a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului precedent; Consumul rezidenţial de energie electrică a scăzut cu 8,1%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (raport). Cauza poate fi mai mult scăderea drastică a puterii de cumpărare, mai ales în zona celor cu venituri mici, pe fondul creșterii inflației decât alinierea la cerința europeană de scădere a consumului.

Conform datelor la nivel european, România are cel mai mic consum de energie pe cap de locuitor, la jumătate fața de media europeană neavând cum să facă economie.

Potrivit datelor INS, consumul de energie electrică industrială a scăzut cu 4,9%, dar consumul de iluminat public a crescut cu 3,2% (noaptea a devenit mai lungă). În perioada indicată, producția de energie electrică a țării a scăzut cu 6,6%.


Producția de hidrocentrale a scăzut cel mai mult, cu aproape 25%, iar cea de termocentrale a scăzut cu 1,1%. În același timp, producția de centrale solare a crescut cu 3,7%, iar cea a centralelor eoliene cu 18,1%.

În timp ce producția internă a scăzut, importurile de energie electrică au crescut cu 14,2%, până la 6,4 terawați oră (TWh) iar exporturile cu 9,1% la 5,1 TWh față de aceeași perioadă din 2021.

Importurile de gaze naturale din România au scăzut cu aproape 20%

În primele nouă luni ale anului 2022, România a importat cu 19,2% mai puțin gaze naturale decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de INS. Producția internă de gaze naturale a scăzut și ea în această perioadă, cu 4,3%. Dintr-un total de 6,8 milioane de tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale, producția internă a fost de 5,1 milioane tep, iar importurile au fost de 1,6 milioane tep, acestea din urmă corespunzând la 23,5% din cantitatea totală.

În schimb, importurile de țiței au scăzut cu 25%, până la 6,4 milioane tep, în timp ce volumul produselor petroliere importate a scăzut cu 22%, până la 2,3 milioane tep.