Ministerul Afacerilor Externe condamnă în termeni duri modificarea de către Rada Supremă a Ucrainei a statutului privind minoritățile naționale. MAE consideră inacceptabil faptul că partea ucraineană nu a ținut cont de drepturile românilor din Ucraina și nici nu au modificat legea în concordanță cu directivele europene, din momente de Kievul vizează integrarea în Uniunea Europeană.

”Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.


Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.

Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.

România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii”, se arată n comunicatul MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte totodată că aspectele care ţin de remedierea şi garantarea drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniştrilor de externe NATO de la Bucureşti, a miniştrilor de externe ai României şi Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaştere de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei “limbi moldoveneşti”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educaţia în limba română.

Rareș Bogdan, atac dur la adresa Ucrainei

Europarlamentarul Rareș Bogdan condamnă în termeni duri decizia Radei Supreme din Ucraina, care a adoptat un proiect de lege prin care minoritățile naționale nu pot învăța în limba maternă. Rareș Bogdan arată că este de neînțeles atitudinea Ucrainei, țară care vrea să adere la Uniunea Europeană și o țară care a fost ajutată enorm de către România, de la începutul războiului.

Iată declarația europarlamentrului:

”Ei bine, NU!

Parlamentul de la Kiev a votat pe 13 Decembrie a lege a educației care limitează accesul minorităților la școală în limba maternă. Este nedrept și jignitor. Se mențin prevederile legii din 2017 care limitează accesul la educație al minorităților. Se stipulează ca, după clasele primare, se introduc cote proporționale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecție în ucraineană și termină liceul fără sa aibă competente solide in limba maternă.

Sunt mâhnit, deoarece după invadarea Ucrainei de către Putin, românii au arătat o solidaritate rară în lume, i-au considerat pe refugiați membri ai familiilor lor, și-au dat cămașa de pe ei, iar statul român a alocat resurse pentru facilitarea tranzitului către alte state UE, dacă au dorit.

Președintele Ucrainei nu a promulgat legea, mă aștept să ceară modificări pentru a garanta copiilor români dreptul de a învăța în limba maternă la toate disciplinele, la toate nivelurile. Atâta timp cât legea menține nedreptățile create prin legea educației din 2017, care reduce dreptul copiilor de a-și dezvolta identitatea românească prin studiu la toate materiile, nu o putem accepta.

Este drept, prin legea adoptată statul ucrainean se angajează să nu asimileze minoritățile și condamnă discriminarea, dar este insuficient. Cred că rezolvarea acestei probleme, care pentru România este extrem de importantă, va ajuta Ucraina inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ucraina nu are a se teme de minoritatea românească, aceasta nu este în situația celei ruse, folosită de un criminal în referendum-uri pentru a-și justifica invazia de ev mediu.

Dimpotrivă, atenuarea nemulțumirilor îi va determina pe cetățenii ucraineni de etnie română să constituie o voce și mai puternică împotriva războiului nedrept dus de un terorist. Ucraina are statut de țară candidată la UE, printre ale cărei valori fundamentale este protecția reală a minorităților.”, scrie Rareș Bogdan.