Liderii Uniunii Europene vor renunța treptat la cumpărarea de petrol, gaze și cărbune rusești, se arată într-un proiect de declarație, dar este puțin probabil să ofere Ucrainei aderarea rapidă la UE pe care o dorește.

Liderii blocului celor 27 de națiuni urmează să se întâlnească la Versailles joi și vineri, în vreme ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe care Moscova îlnumește „operațiune militară specială”, intră în a treia săptămână, în ciuda sancțiunilor numeroase occidentale.

„Războiul de agresiune al Rusiei constituie o schimbare tectonă în istoria europeană”, se arată în proiectul de declarație, conform Reuters


„Confruntați cu o instabilitate tot mai mare, concurență strategică și amenințări de securitate, am decis să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră și să luăm noi pași decisivi pentru construirea suveranității noastre europene, reducerea dependențelor noastre și proiectarea unui nou model de creștere și investiții pentru 2030”.

Rusia este cel mai mare furnizor de energie al UE, furnizând peste 40% din gazul său, mai mult de un sfert din importurile de petrol și aproape jumătate din cărbune.

Liderii nu vor stabili un termen limită general pentru renunțarea la energia rusească, deoarece dependența diferă de la o țară la alta, Germania, Italia, Ungaria, Austria fiind cele mai dependente de aprovizionarea de la Moscova.

Dar Comisia Europeană consideră că UE în ansamblu și-ar putea reduce importurile de gaze din Rusia cu două treimi în acest an dacă își diversifică furnizorii, investește în energie regenerabilă și îmbunătățește eficiența energetică a clădirilor.

Oficialii au spus că liderii UE vor oferi cuvinte de sprijin puternic Ucrainei pentru a clarifica viitorul acesteia în Uniunea Europeană, după ce Kievul, care are acum un acord de asociere cu UE, a solicitat aderarea deplină la UE la scurt timp după atacul rus.

Liderii UE au mai spus că, în ciuda presiunilor din partea țărilor baltice și a Poloniei, acordarea Ucrainei unui acces rapid la bloc este puțin probabilă, nu în ultimul rând pentru că ar crea probleme imediate cu alți solicitanți precum Georgia sau Moldova și cu cei care sunt deja în curs de aderare precum Macedonia, Muntenegru, Albania sau Serbia.