Alexei Arestovici, consilierul de încredere al președintelui Ucrainei, Volodmir Zelenski, declara pe 18 martie 2019, într-un interviu acordat postului de știri ucrainean Apostrophe.ua, că declanșarea unui război cu Federația Rusă, încheiat cu o victorie pe câmpul de luptă, reprezintă „prețul pentru intrarea Ucrainei în NATO”. Declarația era făcută cu puțin timp înainte de câștigarea alegerilor prezidențiale de către Volodimir Zelenski, care promitea în campania sa electorală că va încheia pacea după 5 ani de război civil în zona Donbas.
Arestovici explica în 2019 că, în cazul în care Ucraina nu se va angaja într-un război cu Rusia, atunci rușii vor distruge pas cu pas infrastructura țării, astfel încât Ucraina să nu mai prezinte niciun interes strategic pentru Alianța Nord-Atlantică.
Este frapant modul în care descrie Arestovici o astfel de confruntare militară cu Rusia. Detaliile seamănă izbitor cu evenimentele la care am asistat doi ani mai târziu după acest interviu.
La fel de surprinzătoare este precizia predicției lui Arestovici care spune că acest război se va produce cu o probabilitate de 99,9%, iar fereastra de timp în care se va declanșa confruntarea va fi între anii 2020-2022.
Analizând post-factum declarațiile lui Arestovici putem trage următoarele concluzii:
- A existat un plan din partea Ucrainei pentru angajarea într-o confruntare majoră decisivă cu Rusia. Acesta era „prețul pentru intrarea în NATO”.
- Acest plan exista înainte de alegerea lui Zelenski în funcția de președinte al Ucrainei. Interviul a fost acordat cu putin inainte de alegerile prezidențiale din Ucraina.
- Planul a fost detaliat și anticipa reacțiile militare ale Rusiei (detaliile oferite de Arestovici cu privire la acțiunile militare ale Rusiei într-o confruntare majoră cu Ucraina se încadrează perfect în parametrii unei analize tactice de tip militar).
- Planul conținea termene foarte precise: 99% războiul va izbucni în fereastra de timp 2020-2022.
- A existat o condiționare externă în privința executării planului de către Ucraina. Celor care urmau să preia conducerea Ucrainei li s-a spus, fie de către partea rusă, fie de către reprezentanții NATO, care vor fi consecințele dacă Ucraina nu se va angaja într-un astfel de război: Rusia va distruge infrastructura Ucrainei, iar NATO nu va mai fi interesată de o țară devastată. Iar în final, Rusia va prelua Ucraina. (O slăbiciune a acestui raționament al lui Arestovici este de ce Rusia ar fi mai interesată decât NATO să preia o țară cu infrastructura distrusă?)
- Cel mai probabil, avertismentul de la punctul 4 a venit din partea NATO, pentru că, în principiu, NATO este în măsură să își definească propriile interese în raport cu infrastructura unui stat care urmează să adere. Pe de altă parte, acest raționament formulat de Arestovici este destul de naiv. Miza principală a aderării Ucrainei la NATO nu ține de o infrastructură (inclusiv militară) învechită și precară cum era cea din Ucraina, ci mai degrabă de considerente geostrategice ce decurg din proximitatea față de Federația Rusă și față de Marea Neagră, inclusiv față de flota rusă de la Sevastopol.
- Noua conducere a Ucrainei deja luase o decizie privind implementarea planului, încă înainte de alegerea lui Zelenski. La întrebarea care dintre cele două variante este preferabilă, respectiv dintre un război direct cu Rusia și riscul ca Rusia să distrugă treptat infrastructura țării și să “preia” Ucraina, Arestovici răspunde fără ezitare că, în mod evident, războiul direct cu Rusia! Așadar nu se mai făceau calcule, nu se mai analizau opțiunile. Era clar că războiul direct era calea pe care trebuia să meargă Ucraina. Aceasta era decizia. Potrivit unor zvonuri neconfirmate oficial, angajareaa Ucrainei într-un război cu Rusia ar fi trebuit să fie declanșată la începutul lunii martie 2022. Între timp însă, Federația Rusă a început operațiunea militară specială și a invadat Ucraina.
Prezentăm aici fragmentul relevant din interviul acordat de Arestovici, cu subtitrare în limba română și în limba engleză.
