În acest caz nici măcar nu este nevoie de invocarea unor date științifice laborioase. Este suficient apelul la logica elementară: din moment ce studiile clinice pentru toate vaccinurile autorizate sunt încă în desfășurare, este imposibil de stabilit care sunt riscurile vaccinării și, pe cale de consecință, e imposibil de evaluat dacă acestea sunt mai mici decât beneficiile.

Cel puțin, efectele adverse pe termen lung ce ar putea fi provocate de vaccinurile pe bază de ARN-m sau de adenovirus cu ARN-m sunt complet necunoscute, mai ales că vorbim de o tehnologie care se aplică pentru prima oară în tratamentul uman.

Este imposibil de determinat în acest moment dacă efectele adverse ale vaccinurilor (inclusiv cele pe termen lung) sunt mai mici decât cele pe care le implică infecția cu SARS-CoV-2.


În ce privește efectele adverse pe termen scurt, din datele înregistrate la Agenția Europeană a Medicamentului, observăm discrepanțe mari între raportările diverselor state membre, ceea ce indică pe de o parte o sub-raportare masivă a efectelor adverse și, iar pe de altă parte, o raportare inconsistentă care nu permite o analiză serioasă privind siguranța vaccinurilor.

În altă ordine de idei, beneficiile vaccinurilor s-au dovedit a fi mult mai mici decât s-a crezut inițial. Deși în momentul solicitării autorizării, producătorii vaccinurilor indicau o protecție de peste 90% împotriva infecției, în realitate, protecția oferită de vaccinuri s-a dovedit a fi mult mai mică, de doar 39% (conf. Ministerului Sănătății din Israel) și pe o durată relativ scurtă, de maxim 6 luni.

Realitatea a invalidat datele din studiile preliminare pe baza cărora s-au acordat autorizațiile și s-au evaluat beneficiile acestor vaccinuri. În mod clar, beneficiile sunt mai mult mici acum decât păreau în momentul autorizării. Deci evaluarea inițială că beneficiile ar fi mai mari decât riscurile ar trebuie să fie măcar revizuită, dacă nu retrasă cu totul. 

Dat fiind faptul că datele care au stat la baza autorizării vaccinurilor au fost semnificativ diminuate de realitate (a se vedea numărul mare de cazuri în statele cu rate foarte mari de vaccinare, precum Israel, Danemarca, Marea Britanie, Olanda etc.), nu se mai poate susține nici măcar formal că beneficiile depășesc riscurile, iar în mod normal autorizațiile nu ar mai trebui prelungite.

În concluzie: nu se poate stabili dacă beneficiile vaccinurilor depășesc riscurile infectării sau ale efectelor-adverse post vaccinare. Efectele adverse pe termen lung sunt necunoscute, iar cele pe termen scurt sunt sub-raportate. În plus, evoluțiile reale, după imunizarea în masă, au scăzut mult parametrii de eficiență indicați iniția de producători. Prin urmare, afirmația „Beneficiile vaccinării depășesc riscurile” este falsă sau, în cel mai bun caz, nefondată.