Într-o analiză, publicată de prestigioasa revistă britanică în data de 23 noiembrie 2019, cu privire implicarea SUA în combaterea corupției din Europa de Est apare o afirmație care a scăpat atenției cititorilor din România. Articolul intitulat sugestiv „The Dirty Mop” pleacă de la audierile din Congresul american legate de cererea de punere sub acuzare a președintelui SUA Donald Trump și se referă în principal la modul în care a fost afectată lupta anti-corupție în statele est europene din cauza schimbărilor survenite în timpul Administrației Trump.

Analiza The Economist consideră că atitudinea anti-corupție manifestată de SUA în regiune a început să se estompeze din 2017, când Wess Mitchell, fostul responsabil pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat a considerat că pozițiile extrem de critice împotriva corupției exprimate de reprezentanții SUA în aceste state afectează relațiile diplomatice americane și împing țări precum Ungaria, România și Bulgaria într-o zonă mai apropiată de Rusia.  The Economist susține că deși Wess Mithchell a demisionat din funcție la începutul anului 2019, mulți dintre ambasadorii care puneau în practică politicile anti-corupție ale SUA în statele est europene au continuat să se întrebe dacă mai au sau nu susținerea Casei Albe în această chestiune.

Analiza The Economist încearcă să probeze că în timpul Administrației Trump, acțiunile SUA în susținerea mișcărilor anti-corupție din Europa de Est au scăzut ca intensitate. Ceea ce este însă șocant pentru România în acest articol este afirmația că din cauza acestor modificări apărute în politica SUA, sunt afectați și procurorii români A CĂROR INFORMARE DEPINDE de cooperarea cu serviciile secrete americane. „Conflictul legat de punerea sub acuzare ar putea afecta procurii independenți anti-corupție, cum ar fi cei din România, a căror informare depinde de cooperarea cu serviciile de informații americane. Aceste servicii vor fi mai puțin dispuse să ofere informații dacă nu mai cred că celor de la Casa Albă le mai pasă de această subiect”.


De aici rezultă două concluzii clare:

  1. Administrația SUA s-a implicat intens, cel puțin înainte de Administrația Trump, în susținerea luptei anti-corupție din România.
  2. Serviciile secrete americane au livrat informații folosite de procurorii români în anchetele penale anti-corupție din România.

Conform activiștilor anti-corupție contactați de The Economist, administrația Trump nu ar mai fi manifestat același interes față de apărarea statului de drept din țările est europene. „Cuvinte precum ‘stat de drept‘ nu mai deschid nicio ușă a actualei administrații”, a declarat Melissa Hooper, din partea Human Rights First din SUA. Aceasta mai consideră că relațiile cu SUA au devenit mai „tranzacționale”, în sensul în care oficialii din țările din regiune aprobă achiziții militare pentru a-și câștiga susținerea SUA. „România și Bulgaria au cumpărat recent avioane F16. Ele sunt încântate să constate că relațiile se reașază pe baze mai tranzacționale, lipsite de întrebări sâcâitoare. „Toți aceștia cumpără avioanele noastre pentru că acesta este modul în care pot obține influență”, a declarat Hooper”. Afirmațiile sale sunt confirmate de achizițiile de avioane F16 stabilite în timpul guvernării PSD și plătite apoi în avans de Guvernul Orban, imediat după schimbarea de guvernare de la București, din noiembrie 2019.

Rămâne însă întrebarea: în ce fel depind procurorii români de cooperarea cu serviciile secrete străine pentru a combate corupția din interiorul țării?