Vicepremierul Dan Barna este una din cele patru persoane pe care Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) le-a reclamat la DNA pentru “posibila săvârșire a unor fapte de natură penală”, a scris Newsweek România. DLAF a cercetat patru proiecte europene în care a fost implicat Dan Barna înainte de 2016. Barna a reacționat spunând că până acum nu a primit nicio informaţie oficială de la DLAF privind implicarea sa în vreo notă de constatare care să fie trimisă la DNA și că va demisiona dacă va începere urmărirea penală împotriva sa, dar că “nu vorbim despre un viitor care nu o să existe”.
Redăm, mai jos, integral, comunicatul DLAF:
“1. Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a finalizat acțiunile de control privind modul în care au fost implementate proiectele finanțate din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 6 – „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenție 6.1 – „Dezvoltarea economiei sociale”: „Punți comunitare” (POSDRU/168/6.1/S/146256, cod SMIS 56760), „SES-am Deschide-te!” (POSDRU168/6.1/S/144808, cod SMIS 56699), „Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” (POSDRU/84/6.1/S/53560, cod SMIS 21583), beneficiar unitatea administrativ-teritorială Județul Alba, prin Consiliul Județean Alba.
2. În urma verificărilor efectuate în cazul proiectelor „Punți Comunitare” (cod SMIS 56760) și „SES-am deschide-te!” (cod SMIS 56699) au rezultat indicii privind posibila săvârșire a unor fapte de natură penală motiv pentru care, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a procedat, la data de 05.05.2021, la întocmirea actelor de sesizare. Întreaga documentație se află în procedură de transmitere către Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție.
Constatările vizează 4 persoane care, la data faptei, dețineau calitățile de expert cu atribuții de recrutare respectiv, manageri ai structurilor de economie socială (entități înființate în cadrul proiectelor).
Departamentul pentru lupta antifraudă va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea cercetărilor de către organele judiciare.
3. Cu privire la proiectul „Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” (POSDRU/84/6.1/S/53560 – cod SMIS 21583), în urma verificărilor efectuate nu au rezultat indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală.
4. Verificările cu privire la proiectul „Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural” (POSDRU/135/5.2/S/125782 – cod SMIS 51031), având ca beneficiar S.C. Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, sunt în curs.
Conform prevederilor legale, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea investigațiilor.”
Dan Barna a fost chemat la DLAF pentru a lămuri activitatea din cadrul proiectelor din bani europeni – Campania pentru alegerile prezidențiale, la care a participat și președintele USR, Dan Barna, a fost momentul în care Rise Project a publicat un material despre afacerile acestuia pe bani europeni.
Banii de la UE au mers către persoane care nu există
După cum se poate constata, DLAF nu nominalizează pe nimeni în contextul sesizării DNA, însă menționează că este vorba de “4 persoane care, la data faptei, dețineau calitățile de expert cu atribuții de recrutare respectiv, manageri ai structurilor de economie socială (entități înființate în cadrul proiectelor)”.
Dan Barna a fost expert în ambele proiecte iar sora sa a fost manager al unei structuri de economie socială.
Pe de altă parte, nu este sigur că sora sa ar fi în aceeași situație, potențialul conflict de interese dintre rude nefiind neapărat sancționat de legislația românească.
Mai mult, potrivit unor surse, ar fi indicii că unele date personale care au fost folosite în proiecte sunt false, cu asumarea sub semnătură pentru rambursarea fondurilor UE.
Și mai grav, ar exista persoane care nu recunosc că ar fi interacționat vreodată cu experții din proiecte, deci ar exista documente care conțin date nereale cu privire la angajarea unor persoane și documente nereale privind activitățile desfășurate în cadrul proiectelor, precum și documente privind plata drepturilor salariale, având ca rezultat obținerea pe nedrept a unor finanțări nerambursabile.
