Liderii Coaliției de guvernare au viziuni diferite în privința modului în care ar trebui să se împartă banii europeni care ar urma să vină prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – peste 30 de miliarde de euro.

Conform datelor guvernamentale, România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”. 13,7 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021.

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului și, totodată, va include reforme structurale.


Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin noua structură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou), potrivit unui comunicat al USR PLUS.

„Banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite, au o flexibilitate extraordinară, Guvernul poate să includă ce proiecte dorește cu condiția să aibă o logică de reformă, de schimbare. Dar aceste fonduri vin cu o constrângere importantă – trebuie angajate sumele până în 2023 și trebuie terminate proiectele până în 2026. De aceea este foarte important să avem consens în Guvern și să ne concentrăm, în această lună de foc, februarie, să avem proiecte care să fie finalizate iar cine le propune își va asuma acest lucru”, afirma ministrul Cristian Ghinea Fondurilor Europene în ianuarie 2021.

PNRR se axează cei șase piloni introduși de Parlamentul European:

1. Tranziţie verde, şase componente: sistemul naţional de gestionare a apei; păduri (lupta cu tăierile ilegale de lemn) perdele forestiere şi biodiversitate; managementul deşeurilor, colectare selectivă şi economie circulară; transport feroviar şi metrou (rămâne alocarea din decembrie: cel puţin 4,5 miliarde pentru căi ferate şi metrou); valul renovării (va exista un fond pentru reabilitare energetică şi seismică care va fi gestionat cu Ministerul Dezvoltării); energii regenerabile şi eficienţă energetică;

2. Transformare digitală, trei componente: cloud guvernamental şi sisteme digitale interconectate (proiecte de actualizare digitală pentru companii şi cetăţeni; extinderea semnăturii digitale; operaţionalizarea cărţii electronice de identitate); digitalizarea educaţiei; 5G;

3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, opt componente: reforma pensiilor; reforma companiilor de stat; sprijin pentru mediul de afaceri; România educată, învăţământ dual; cercetare, dezvoltare, inovare; cercetarea şi dezvoltarea infrastructurii de gaz; România creativă; transport rutier şi autostrăzi;

4. Coeziune socială şi teritorială, cinci componente: fond de rezilienţă pentru UAT-uri pentru dezvoltarea de proiecte în direcţia ţintelor din PNRR (digital şi verde); fonduri pentru comunităţi sărace şi rurale; infrastructură socială şi cămine de bătrâni; România velo (scopul este includerea României în traseele velo europene); România atractivă (operaţionalizarea organismelor de management al destinaţiei);

5. Sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională, opt componente: vor fi două direcţii de investiţii la Sănătate (de acces la sănătate şi infrastructură spitalicească); rezilienţă în situaţii de criză şi campanie de vaccinare; garanţia pentru comunitate, dezvoltarea de centre comunitare; infrastructură şcolară şi universitară; venitul minim de incluziune; formule de încurajare a formalizării muncii; reforma administraţiei publice; fonduri de rezilienţă pentru societatea civilă;

6. Social (copii, tineret), trei componente: Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar; granturi pentru tineret şi sport; Programul naţional pentru creşe.

Liberalii încearcă să promoveze cât mai multe proiecte locale pe agenda PNRR. Conducerea PNL l-a acuzat pe ministrul Ghinea că a tot amânat varianta finală a PNRR, deși liderii PNL din teritoriu au trimis proiectele pentru finanțare către București.

Ministrul Ghinea a prezentat, luni, în ședința Coaliției și varianta ca instituțiile neguvernamentale să poată beneficia de sume prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea avansată de USR-PLUS a fost de peste 100 de milioane de euro, mai ales în domeniul proiectelor sociale.

„Există o propunere de a finanța și activitatea ONG-urilor. Trebuie mai serios fundamentată, prezentate amănunte pe ce tipuri de activități urmează să fie accesibile aceste forme de finanțare”, a recunoscut Ludovic Orban.