Scandalul izbucnit în urma contrelor dintre Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și premierul Florin Cîțu în legătură cu publicarea numărului de teste efectuate pe fiecare județ scoate la iveală o infomație care nu era cunoscută publicului larg. Anume faptul că ar exista un nivel de secretizare impus asupra acestor date, a căror publicare ar implica avizarea din partea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Nici premierul, nici ministrul Sănătății nu au menționat SRI sau STS

Informația nu este însă asumată în declarațiile celor doi. Niciunul dintre ei nu a confirmat că ar fi fost nevoie de avizul SRI sau al STS.  Premierul nu a evitat să precizeze despre ce instituții ar fost vorba atunci când s-a referit la necesitatea avizelor unor instituții:  “Am avut o discuţie cu şeful Corpului de control în această dimineaţă. Se autosesizează să vadă dacă au fost respectate toată legislaţia, avizele dacă au fost luate şi vom vedea”. Întrebat despre ce avize este vorba replica sa a fost următoarea: „Este vorba despre publicarea unor informaţii care ţin de mai multe instituţii şi atunci, natural, trebuia să existe avizul şi acelor instituţii”.

Nici Vlad Voiculescu nu s-a referit în niciun fel la SRI. Singura sa referință despre STS și apare într-o precizare apăruată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății, emis vineri, 5 martie 2020: “Datele cu privire la teste nu au fost extrase integral din aplicația Corona Forms. Acest proces de transparentizare a datelor pe pagina data.gov.ro este automat și, deoarece a fost lansat ieri, există încă provocări tehnice care sunt în curs de soluționare. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) lucrează în acest moment la modificarea modalității de exportare a datelor, care vor fi actualizate în cursul zilei de astăzi“. Despre SRI nici pomeneală… Atunci de unde a venit această informație?


Informația a apărut în presă în urma întrebării adresate ministrului Sănătății, din partea unui jurnalist.  “Este vorba despre numărul de teste pe județe pe care le-ați publicat pe 4 martie, aveați avize de la STS, SRI?“. La această întrebare ministrul a răspuns: “Numărul de teste trebuia să fie publicat cu mult timp înainte, cred că e un lucru pe care îl așteptam cu toții. N-a trimis premierul corpul de control

Deși niciunul nu s-a referit la cele două instituții care deja au făcut vâlvă în toată presa, este foarte probabil ca indicarea lor de către jurnalistul respectiv să fie cât se poate de corectă. De atlfe, faptul că menționarea celor două instituții are loc într-o întrebare adresată lui Vlad Voiculescu a putea fi,  foarte probabil,  rezulatul unei înțelegeri prealabile dintre ministru și jurnalist. Este o practică destul de des utilizată prin care oficialii care au relații mai bune cu presa, cum e și cazul lui Vlad Voiculescu, să își aranjeze cu unii jurnaliști anumite întrebări care să le prilejuiască lansarea unor teme pe care nu l-ar putea emite din proprie inițiativă.

În cazul de față, dacă e adevărat că la acele două instituții s-a referit prim-ministrul Cîțu, atunci era în interesul direct al ministrului Voiculescu să arate publicului existența acestei anomalii – ce ar putea motiva secretizarea unor date de interes public de către STS și/sau SRI?  După amenințarea clară transmisă anterior de către permier, Voiculescu nu si-ar fi permis să enunțe el în persoană care sunt cele două instituții în cauză. De aceea, informația a venit prin ricoșeu de la un jurnalist, iar, atenție!, ministrul nu a negat-o, dar a precizat că premierul nu a trimis coropul de control la Ministerul Sănătății.

Faptul că până la această oră nu a venit nicio dezmințire, nici partea premierului, nici din partea ministrului, nici partea celor două instituții vizate în scandal nu e decât o confimare care întărește supozițiile de mai sus și că într-adevăr informaiile au fost secretizate de SRI și STS.

În acest caz, premierul Florin Cîțu, dar și SRI sau STS sunt, cu toții la un loc împinși într-o poziție defensivă. Cum să explice de ce ar fi impus secretizarea informațiilor privind raportarea numărului de teste defalcat pe fiecare județ? Motivul care l-a împins pe ministrul Sănătății să publice aceste date este destul de limpede – nemulțumirea primarilor USR-PLUS de la Timișoara și Brașov care sunt nevoiți să ia măsuri impopulare ca urmare a numărului mare de infectări raportate în urma unui număr mai mare de teste. Voiculescu nu a făcut altceva decât să arate că procedurile DPS de testare a populație nu se aplică uniform la nivel național, ceea ce face ca localitățile care testează mai mult să suporte restricții, în timp ce localitățile cu teste mai puține să fie prezentate drept campioni ai combaterii pandemiei.

Deci problema principală semnalată de ministrul Sănătății este că Guvernul a controlat în mod abuziv datele privind testetele efectuate. Abia acesta ar putea reprezenta un motiv pentru care premierul, împreună cu STS și SRI să fi decis secretizarea datelor. Doar că amenințarea lor la adresa ministrului Sănătății, că ar fi încălcat legea privind avizarea datelor publicate, se întoarce acum ca un bumerang împotriva lor. Nu poate fi nicio explicație rațională și legală pentru secretizarea unor astfel de date, ceea ce înseamnă că cei care au dispus o astfel de măsură au comis un abuz.  Acesta e poate motivul pentru care Vlad Voiculescu a insistat în reacția sa la amenințarea premierului, că “Legea 544/2001 spune expres care sunt excepțiile de la comunicarea sau deschiderea datelor, acestea fiind exprese și limitative. Informațiile publicate de Ministerul Sănătății nu au caracter secret și nu se încadrează în excepțiile Legii 544“.

Secretizarea informațiilor privind numărul de teste?

Conform Legii 544/2001 invocată de Vlad Voiculescu există următoarele excepții privind publicarea unor date: informațiile clasificate din domeniul apărării și securității naționale, informațiile clasificate privind deliberările autorităților, informațiile privind datele personale, cele care privesc protecția tinerilor și cele țin de procedurile judiciare ce ar putea fi viciate dacă acele informații devin publice. Singura excepție în care ar putea fi încadrată categorii informațiilor privind numărul de teste pe județe este cea referitoare la “informațiile clasificate privind deliberările autorităților”. Deci accesul la astfel de informații ar putea fi interzis doar dacă anumite autorități au decis secretizarea lor.

Prin urmare este vorba în mod cert de o operațiune de scretizare – acesta fiind singurul motiv pentru care premierul i-ar fi putut reproșa ministrului Sănătății că a publicat informații care trebuiau avizate de alte instituții.

Secrete de stat sau secrete de serviciu?

Se pune problema dacă această operațiune secretizare a inclus informațiile privind numărul de teste pe județ în categoria “secretelor de stat” sau în cea a “secretelor de serviciu”. Răspunsul la această întrebare vine tot de la premierul Florin Cîțu care a făcut referire în mod expres la necesitatea unor “avize de la alte instituții”. Adică “desecretizarea” trebuia însoțită de avizele acelor instituții. În acest caz, e clar că nu mai poate fi vorba de un secret de serviciu pentru că pentru acest gen de informații desecretizarea se face direct de conducătorii unităților care le-au emis. Cum informațiile privind testele sunt colectate prin intermediul DSP-urilor din subordinea Ministerului Sănătății și cum această instituție nu a secretizat nimic, conform declarațiilor lui Vlad Voiculescu, atunci nu mai poate fi vorba de secrete de serviciu, ci doar de “secrete de stat“.

Or, în cazul informațiilor calsificate drept secrete de stat, publicarea lor, adică desecretizarea, se poate face doar cu avizul unor instituții, așa cum spunea premierul. Mai precis se poate face doar cu “avizul prealabil al instituţiilor care coordonează activitatea şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit competenţelor materiale” (HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protectie a informatiilor clasificate în România, Anexa, art. 20, alin. 2). Iar potrivit aceluiaș act normativ, singurele instituții care pot coordona activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate sunt MApN, MAI, MJ, SRI, SIE, SPP și STS.

Deci întrebarea reporterului referitoare la SRI și STS se încadrează în speța legală a informațiilor secretizate în categoria secretelor de stat, care e cel puțin stranie, pentru că această categorie se referă la informațiile “prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării”. Este foarte greu de imaginat în ce fel publicarea numărului de teste defalcate pe județ ar putea afecta siguranța națională și apărarea țării”.

Secretizare pentru ascunderea unei erori administrative este ilegală

Referințele lui Vlad Voiculescu la legilsția privind informațiile de interes public pun reflectorul asupra unui abuz de putere care ar fi fost comis în momentul clasificării numărului de teste pe județ în categoria categoriilor de stat. Dacă motivul a fost de a ascunde erorile administrative, respectiv aplicarea haotică a procedurilor de testare la nivel național, atunci secretizarea acestor informații a fost  ilegală. “se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcării legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime” (Legea 182/2002 privind protecția informațiilor secretizate, art. 24, alin. 5).