Sindromul „Long COVID”  sau „COVID prelungit” se referă la o serie de simptome care se manifestă mult timp după infectarea cu virusul SARS-CoV-2. Principala manifestare a acestui sindrom este o oboseală cronică care a apare la cei care au trecut prin boală. Dar poate fi vorba și de o scădere a capacității de concentrare, dificultăți de vorbire și de memorie sau chiar de dificultăți cognitive severe care nu se manifestau înainte de infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

Una dintre explicații pentru aceste simptome este că după însănătoșire în organism mai persistă „un rezervor de viruși” care se mențin anumite țesuturi, precum cele din intestin, ficat sau chiar din creier, unde continuă să provoace daune. O altă explicație ar putea fi că reacția sistemului imunitar în lupta cu virusul consumă resurse importante ale organismului care pe termen lung provoacă simptomele prezentate mai sus.

Revista NATURE susține că singurul beneficiu al vaccinurilor COVID în privința riscului de „COVID prelungit” constă în protecția față de infectare, atât cât este ea. Însă pentru persoanele vaccinate care au contactat virusul, nu există nicio protecție privind riscul de „Long COVID”.

„Vaccinurile reduc riscul de Long COVID în principal prin scăderea șanselor de a contracta COVID-19. Dar pentru cei care se confruntă cu o infecție în ciuda vaccinării, studiile indică faptul că vaccinarea ar putea reduce doar la jumătate  riscul de COVID prelungit sau ar putea să nu aibă niciun efect asupra acestuia. Înțelegerea prevalenței COVID prelungit în rândul persoanelor vaccinate are implicații urgente asupra sănătății publice, întrucât restricțiile care limitează răspândirea virală au fost relaxate în anumite țări. De asemenea, ar putea oferi indicii asupra cauzelor care provoacă simptomele persistente de COVID-19, mult timp după dispariția simptomelor acute”.