În aceste zile s-a iscat un întreg scandal privind efectele adverse ale vaccinurilor COVID. Totul a pornit de la un Raport al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), care prezintă 41.486 de cazuri de persoane care au suferit efecte adverse după vaccinarea COVID. (p. 29 din raport). Documentul CNCAV nu este datat, dar dacă luăm ca referință postarea de pe pagina de Facebook Ro-Vaccinare, când s-a anunțat acest bilanț, atunci evidența efectelor adverse pare să se raporteze la luna iulie 2022.

Putem avea încredere în rigoarea acestor raportări privind efectele adverse? Evident că nu! În acele zile, ar fi fost un act de mare curaj pentru orice medic care ar fi raportat efecte adverse care, inevitabil, puneau la îndoială siguranța vaccinurilor cu noua tehnologie ARNm, încă netestată pe oameni înainte de  pandemie.

Ceea este însă și mai controversat e faptul că, deși în România avem oficial acest bilanț de 41.486 de efecte adverse, la nivel european autoritățile române au raportat mult mai puține cazuri.


Astfel, fiecare stat european ar fi trebuit să raporteze efectele adverse asociate vaccinurilor COVID în baza de date EudraVigilance, administrată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

Aici însă, până la momentul actual, România a introdus în baza de date europeană doar 23.986 de efecte adverse, adică puțin mai mult de jumătate față de cele recunoscute oficial de autoritățile române prin bilanțul CNCAV. Distribuția acestora după tipul de vaccin este următoarea:

De unde această diferență atât de mare între raportul CNCAV și raportările României din EudraVigilance? Doar autoritățile române pot răspunde la această întrebare. Însă diferența grosolană ne arată cât de mare a fost lipsa de rigoare în raportarea acestor efecte adverse, atât în România, cât și la nivel european.

Discrepanțele sunt uriașe dacă facem comparații între statele europene. De exemplu, state cu o populație mai mică decât a României, precum Olanda sau Austria, au raportat sute de mii de efecte adverse. Chiar dacă ponderăm aceste cifre cu gradul de vaccinare, diferențe rămân în continuare nejustificat de mari, ceea ce indică în mod clar că a existat o sub-raportare masivă a acestor efecte adverse la nivel european. La fel de controversată este și raportarea din Marea Britanie care, deși are o populație de trei ori mai mare decât a României, iar gradul de vaccinare a fost de peste 90%, numărul de efecte adverse a fost mult mai mic decât cel raportat de țara noastră.