Potrivit unui sondaj recent, populația României nu consideră îngrijirea medicală ca fiind bună, majoritatea respondenților exprimându-și nemulțumirea. Potrivit experților, atitudinea aceasta este justificată: sistemul de sănătate ar trebui să ajute pacienții mai bine și mai eficient în multe privințe.

Atâta timp cât asigurații au acces la examenele de diagnosticare gratuite numai după o lungă așteptare și atâta timp cât atitudinea lucrătorilor din sistem lasă de dorit, nemulțumirea este justificată.

În majoritatea țărilor din sondaj, cel puţin jumătate dintre cetățenii intervievați evaluează calitatea sistemului național de sănătate ca fiind “bună/ foarte bună” (scoruri între 50% și 79%). Există însă și țări din Europa Centrală și de Est sau America Latină care descriu sistemul de sănătate ca având o calitate scăzută.


Statele unde se înregistrează cele mai slabe evaluări ale sistemului medical (calitate scăzută și foarte scăzută) sunt Ungaria (53%), Polonia (43%) și România (39%), urmate de Peru (35%), Brazilia (31%) și Mexic (31%). La nivel global, 1 din 2 cetățeni consideră că serviciile medicale din țara sa sunt bune sau foarte bune. Evaluările pozitive variază însă destul de mult între țări în funcție de contextul local, observându-se variații de la 79% în Arabia Saudită până la doar 14% în Polonia.

Atunci când cetățenilor globului li se solicită o opinie cu privire la viitor, perspectivele nu sunt în întregime optimiste. O treime (33%) se așteaptă la o îmbunătățire a calității asistenței medicale în următorii ani, iar 20% consideră că aceasta se va înrăutăți.

Contrar pesimismului lor actual, oamenii din America Latină sunt mai optimiști cu privire la viitorul lor în raport cu restul lumii. Locuitorii din Columbia (71%), Brazilia (62%) și Peru (59%) cred în îmbunătățirea calității asistenței medicale.

Ungaria se menține într-o zonă pesimistă, 45% dintre respondenții din această ţară considerând că se va înrăutăți calitatea asistenței medicale în următorii ani. După Ungaria, țările cele mai pesimiste sunt Franța (43%) și Marea Britanie (39%) care înregistrează scoruri negative puternice în previziunile lor.

Una din două persoane la nivel global (53%) are încredere în sistemul național de sănătate, însă variația în funcție de țară este semnificativă – de la 91% în Portugalia până la 10% în Ungaria. România se află pe penultimul loc în acest clasament al încrederii, cu un nivel de acord de doar 24%, în timp ce 46% dintre conaționalii noştri consideră că nu primesc în România cel mai bun tratament.

Există un acord larg cu privire la presiunile asupra capacității sistemului sanitar al fiecărei țări. Trei din cinci respondenţi (61%) la nivel global sunt de acord că sistemul sanitar naţional este suprasolicitat. În România, peste două treimi din populație (69%) consideră că sistemul de sănătate este suprasolicitat – opinie prezentă în special în rândul populației feminine a României (77%).

În legătură cu această stare de spirit, accesul la tratament și timpul lung de așteptare ca urmare a personalului insuficient apar ca principale probleme globale cu care se confruntă sistemele de sănătate. Costul accesării tratamentului reprezintă a treia cea mai presantă problemă la nivel global.

În România, principalele provocări sunt legate de costul de acces la tratament (39% versus 31% media globală) și birocrație (38% versus 25% media globala), urmate de personalul insuficient și timpul de așteptare (35% fiecare – sub media globală de 42%). Costul de acces la tratament este considerat o provocare în special de către femei (45%) și persoanele de peste 50 de ani (49%), în timp ce birocrația este menționată mai degrabă de către bărbați (44%).

Pe lângă aceste probleme, la nivel mondial observăm că lipsa investițiilor în medicina preventivă (22%) și lipsa investițiilor în general (20%) se situează pe locurile următoare, fiind menționate de o persoană din cinci. Îmbătrânirea populației este văzută că o provocare în unele dintre țările asiatice: Japonia (52%), Coreea de Sud (51%) și China (46%).

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 iulie – 5 august 2022 în 34 de țări. Eşantionul a inclus un numar total de 23.507 adulți cu vârste cuprinse între 18-74 de ani în Statele Unite, Canada, Malaezia, Africa de Sud și Turcia, 21-74 ani în Indonezia respectiv 16-74 de ani în celelalte 27 de țări (inclusiv România).