Refugiații ucraineni nu ar trebui să fie integrați în Danemarca, ci să se întoarcă în țara lor de origine și să ajute la construirea acesteia atunci când este momentul potrivit.

Iată ce a declarat ambasadorul Ucrainei în Danemarca, Mykhailo Vydoinyk, în presa daneză.

Ambasadorul ucrainean Mykhailo Vydoinyk a insistat asupra nevoii de a nu integra refugiații ucrainieni. Pentru că dacă vor deveni danezi, atunci cine va reconstrui Ucraina? Ambasadorul este recunoscător pentru bunăvoința cu care danezii i-au întâmpinat pe refugiați și că nu trebuie să fie învățați daneza copiii ucrainieni. Da, în ochii lui, nu sunt deloc refugiați, ci persoane strămutate temporar.


Prim-ministrul Mette Frederiksen este de acord, confirmând acest lucru marți în timpul unei dezbateri politice.

Vorbind presei după adoptarea unei legi care le oferă refugiaților ucraineni dreptul la muncă, educație și bunăstare socială în urma exodului lor din Ucraina pe fondul conflictului în curs cu Rusia, Frederiksen a spus că „a fi refugiat este temporar”.

„A fi refugiat este temporar, așa că trebuie să te întorci și să ajuți la construirea patriei când ai ocazia. Ne oferă oportunitatea de a ajuta alți refugiați”, a spus Frederiksen.

Aceste discuții sunt total nespecifice spațiului european care mai degrabă și-ar sărăci propriul popor decât să oblige imigranții să plece în țările lor sau să fie obligați să se integreze și să muncesacă. Toți cei care se exprimă în acest sens sunt considerați fasciști, paria în lumea social-politică.

Danemarca rămâne una dintre puținele țări din Europa care menține politici stricte de imigrație pentru a ca populația locală să nu fie înlocuită de imigranți, care în număr mare constituie o povară pentru buget, pentru școli, spitale, locuințe, dincolo de problemele de ordin social create localnicilor.

Spre deosebire de Suedia vecină, care a primit nenumărați refugiați din Orientul Mijlociu și Africa, Danemarca își ține granițele strâns închise.

Danemarca a devenit prima națiune europeană care a cerut refugiaților sirieni sosiți în timpul crizei migranților din 2015 să se întoarcă acasă.

Fostul ministru al imigrației Inger Stojberg a detaliat abordarea țării cu privire la imigrație când a scris:

„Am putea fi la fel de cinstiți cu privire la faptul că am prefera să îi ajutăm pe refugiații ucraineni decât pe somalezi și palestinieni”.

„Nimeni nu îndrăznește să spună adevărul așa cum este: pentru că ucrainenii sunt mai mult asemănători cu noi și pentru că sunt în primul rând creștini”, a adăugat el.

Conform politicilor stricte anti-imigrație ale Danemarcei, țara a adoptat o lege anul trecut pentru a se asigura că nicio zonă a țării nu poate găzdui mai mult de 30% dintre indivizi din mediul non-occidental.

Mișcarea este concepută pentru a împiedica Danemarca să vadă formarea de zone interzise (NO-GO zone)și ghetouri, cum ar fi cele din Paris, Bruxelles și Malmö, unde chiar și salvatorii de la Pompieri sau Ambulanță au interzis să intre din cauza pericolului reprezentat de cetățenii străini.

Un studiu efectuat la Universitatea din Copenhaga a constatat că diversitatea etnică și culturală are un impact negativ asupra comunităților altfel omogene, precum Danemarca. Studiul a constatat că imigrația în masă și extinderea diversității etnice au avut un impact negativ asupra coeziunii comunității.

Publicația suedeză Samnyyt a vorbit cu femei refugiate ucrainene, care au spus că nu se simt în siguranță după ce au fost găzduite în cămine ca refugiate. Femeile au fost agresate de „bărbați necunoscuți de origine străină” în spațiile de cazare în care femeile stăteau cu copiii lor și au raportat incidentele la poliție.