Ordonanța recensământului, adoptată prin încălcarea normelor legale

Recensământul populației desfășurat în prezent de autoritățile statului a fost reglementat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19 din 4 februarie 2020. Data exactă a emiterii acestui act normativ este esențială, pentru că pe 5 februarie, Guvernul Orban a fost demis și nu mai avea dreptul să emită ordonanțe simple sau de urgență. La o primă vedere, pare că Guvernul Orban a emis ordonanța la timp, înainte de a fi demis. Dar lucrurile nu sunt deloc atât de simple.

Problema OUG 19/2020 e că a fost aprobată fără să fi avut în prealabil avizul Consiliului Legislativ. Avizul este consultativ, adică Guvernul poate ignora observațiile recomandările formulate. Însă existența avizului în momentul adoptării unei ordonanțe este obligatorie. În cazul de față, solicitarea Guvernului pentru avizarea ordonanței a ajuns la Consiliul Legislativ abia pe 5 februarie 2020, când Guvernul Orban era deja demis. Oricum, avizul a fost negativ și a fost emis de Consiliul Legislativ abia pe 10 februarie, adică la 5 zile de la demiterea Guvernului.

În Decizia nr. 140/2019, Curtea Constituțională atrage atenția că „nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau a ordonanței – simplă sau de urgență.” Iar, conform Legii nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, solicitarea avizului trebuie să aibă loc ÎNAINTE de adoptarea ordonanței în ședința de guvern.


Lege 73/1993 art. 4 alin. (1) „Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ”

Prin urmare, ordonanța privind recensământul din 2022 a fost adoptată prin încălcarea dispozițiilor legale ceea ce atrage neconstituționalitatea întregului act normativ. Practic, întreaga bază legală privind acest recensământ a fost viciată.

Încălcări ale dreptului UE în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal

În plus, OUG 19/2020 contravine unor prevederi exprese din Regulamentul European nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Deși se admite că în cazul unor date colectate de autorități se poate impune furnizarea obligatorie de date din partea cetățenilor (ex. datele fiscale), la art. 9, alin. 1, se precizează o serie de date extern de sensibile care nu pot fi colectate nici măcar de autoritățile statului fără consimțământul liber al persoanei.

Se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice. 

Sublinierea din text ne aparține și este relevantă pentru că astfel de date sunt solicitate în chestionarul secțiune pentru recenzare a persoanei (P) la punctele P3.a (Cărei etnii considerați că aparțineți?), P3.c (Cărei religii considerați că aparțineți?) și la P18 (În ce măsură considerați că v-a afectat pandemia de coronavirus (COVID-19)?).

În cazul întrebărilor despre etnie și religie, în chestionar se precizează că „Fiecare persoană este liberă să își exprime propria opțiune, fără niciun fel de constrângere”. Deși aparent se lasă libertatea persoanei de a răspunde la aceste întrebări, în realitate sensul acestei precizări este că nimeni nu poate fi constrâns să se considere că aparține unei etnii sau unei confesiuni religioase anume. Dar obligația de a exprima liber care este etnia sau confesiunea rămâne!

Acest lucru reiese clar din prevederile OUG 19/2020 care stipulează clar că cetățenii au obligația să răspundă la TOATE întrebările din chestionar. Furnizarea de date incomplete se sancționează cu amendă între 1.000 și 3.000 de lei.

Dacă cetățeanului i s-ar fi acordat într-adevăr opțiunea de a nu consimți să răspundă la aceste întrebări, așa cum prevede regulamentul european, atunci în formular ar fi trebuit să existe opțiunea „Refuz să răspund”, cum există în orice sondaj de opinie care adresează astfel de întrebări.

Amenințarea cu amenzi împotriva celor care nu doresc să ofere astfel de informații încalcă liberul consimțământ consfințit în art. 9 din Regulamentul european. Iar conform Constituției României prevederile obligatorii ale dreptului european prevalează față de dispozițiile contrare din dreptul intern. Altfel spus, Guvernul nu poate sancționa cetățenii care refuză să răspundă la solicitarea unor date a căror prelucare a fost interzisă de Uniunea Europeană.

În privința întrebării legată de cât de afectați au fost cetățenii în cursul pandemiei se observă cât de imprecisă este formularea din chestionar. Nu e clar dacă se solicită informații cu privire la starea emoțională sau la starea de sănătate, dacă cetățenii au fost afectați în urma îmbolnăvirii cu virusul COVID, sau dacă nu cumva au fost afectați de restricțiile care le-au limitat diverse drepturi și libertăți. În orice caz, o interpretare posibilă este că statul solicită cetățenilor informații specifice privind starea lor de sănătate, ceea ce necesita în mod obligatoriu consimțământul persoanei, cu oferirea opțiunii de a refuza să răspundă la o astfel de întrebare, ceea ce nu e menționat în chestionar. Dacă statul nu a intenționat să colecteze date despre stare de sănătate în. urma pandemiei COVID, atunci ar fi trebuit să se precizeze clar la această întrebare că nu e vizată starea de sănătate, ci orice altceva. Dar și în acest caz, exprimarea unui dezacord față de politicile guvernului în timpul pandemiei ar fi intrat în categoria “opiniilor politice” care de asemenea se supun obligației de a solicita consimțământul persoanei vizate.