“Experții în sănătate publică” și politicienii din întreaga lume au implementat politici de izolare obligatorie pentru a reduce ratele de infecție și decese cu COVID-19. Au avut aceste restricții, aceste măsuri de izolare succes în reducerea mortalității cauzate de boală?

În timp ce lumea se străduiește să țină cont de coronavirus, sociologii studiază seturi uriașe de date pentru a explica relația dintre restricții și ratele de deces.

Studiile epidemiologice timpurii au prezis efecte pozitive mari ale acestor măsuri de izolare. Cercetătorii de la Imperial College din Londra, de exemplu, au estimat că astfel de restricții obligatorii ar putea reduce ratele de deces cu până la 98%.


Potrivit noului studiu publicat de Universitatea Johns Hopkins, realizat de Steve Hanke, Jonas Herby și Lars Jonung, măsurile de izolare și blocajele au avut un impact foarte redus asupra mortalității cauzate de COVID-19.

„În general, concluzionăm că restricțiile nu sunt o modalitate eficientă de a reduce ratele mortalității în timpul unei pandemii, cel puțin nu în timpul primului val al pandemiei de COVID-19”, au scris cercetătorii în concluziile studiului lor.

Hanke, unul din coautorii lucrării, este profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins, fondator și co-director al Institutului Johns Hopkins pentru Economie Aplicată, Sănătate Globală și Studiul Întreprinderilor de Afaceri. Herby este consilier special la Centrul de Studii Politice din Copenhaga, Danemarca, Lars Jonung fiind profesor emerit în economie la Universitatea Lund, Suedia.

Cercetătorii au facut o meta-analiză, un studiu are combină rezultatele unor studii anterioare.

„Pe baza analizei a 18.590 de studii legate de restricții și mortalitatea cauzată de COVID-19, am stabilit că 34 dintre aceste studii se calificau pentru a aborda convingerea că restricțiile reduc mortalitatea cauzată de COVID-19, unde restricțiile sunt definite ca impunerea a cel puțin unei intervenții non-farmaceutice (NPI)”, a declarat Hanke.

Intervențiile non-farmaceutice se referă la orice hotarâre guvernamentală care urmărește „să limiteze circulația internă, să închidă școli și afaceri, să interzică călătoriile internaționale”, a explicat el.

„Din analiza acestor 34 de studii reiese că blocajele au avut un efect redus sau deloc asupra mortalității cauzate de COVID-19. Politicile de izolare sunt nefondate și ar trebui respinse ca instrument de politică pentru pandemie”, a spus Hanke.

Guvernele au luat o gamă largă de măsuri ca răspuns la focarul de la primul val din 2020. Un indice de rigurozitate a fost creat de cercetătorii de la Universitatea Oxford pentru a urmări și compara aceste răspunsuri guvernamentale. Indicele a urmărit răspunsurile în 186 de țări.

Potrivit lucrării, studiile care examinează strictețea blocării, pe baza indicelui de rigurozitate menționat, au constatat că „blocajele din Europa și Statele Unite au redus mortalitatea COVID-19 cu 0,2% în medie”.

În plus, documentul afirmă că izolarile la domiciliu au fost ineficiente, reducând mortalitatea cauzată de COVID-19 doar cu 2,9%.

Cercetătorii nu au găsit „nicio dovadă că blocajele, închiderile de școli, închiderile de frontieră și limitarea adunărilor au avut un efect major asupra mortalității cauzate de COVID-19”.

Cu toate acestea, închiderea afacerilor neesențiale pare să fi avut un anumit efect, au declarat cercetătorii, care este probabil determinat de închiderea barurilor.

După trei niveluri de verificare, au fost selectate, după cum spuneam, 34 de studii pe baza mai multor criterii de eligibilitate stabilite de cercetători. De exemplu, s-au concentrat doar pe mortalitate și au exclus studiile despre numarul de cazuri, spitalizări sau alte măsuri. Dintre cele 34 de studii eligibile, 24 au fost incluse în meta-analiză.

Unele dintre studiile incluse în meta-analiză nu au găsit nicio relație semnificativă statistic între restricții și mortalitate, în timp ce altele studii au găsit o relație negativă semnificativă. Câteva din studii au găsit chiar o relație pozitivă semnificativă, ceea ce înseamnă că restricțiile mai stricte au crescut mortalitatea (odata cu ridicarea restricțiilor numarul de imbolnaviri a crescut brusc ducând la colapsarea sistemului medical iar apoi la mai multe decese).

„În timp ce această meta-analiză concluzionează că restrictțiile au avut puține sau deloc efecte asupra sănătății publice, au impus costuri economice și sociale enorme acolo unde au fost adoptate”

au scris autorii lucrării.

Lucrarea a menționat, de asemenea, că răspunsurile guvernamentale au fost „conduse puternic de politicile inițiate în țările vecine, mai degrabă decât de severitatea pandemiei în propriile țări”.

„Pe scurt, nu severitatea pandemiei este cea care determină adoptarea blocajelor, ci mai degrabă tendința de a copia politicile inițiate de țările vecine”

se arată în lucrare.