Față de aceeași perioadă a anului trecut se înregistrează o scădere generalizată a încrederii în instituțiile naționale. Ierarhia nu se schimbă mult față de anii trecuți, dar inclusiv instituții care se bucurau de încredere mare din partea publicului înregistrează scăderi în ultimul an (Biserica, Armata), potrivit ultimului sondaj LARICS.

Populația României are mai puțină încredere în NATO și UE, rămâne neîncrezătoare în Ungaria și dorește o pace rapidă în Ucraina, așteptând concesii de la ucraineni pentru a face acest lucru.

Locuitorii României consideră Rusia responsabilă pentru războiul din Ucraina, dar ei spun că, de dragul păcii, Ucraina trebuie să facă și concesii.


Situația din Ucraina

  • 51,5% au numit Rusia ca responsabil pentru război, în timp ce 26,3% au spus că este adevărat că Rusia poartă principala responsabilitate, dar și Ucraina este parțial de vină. 16,2% consideră că UE și Statele Unite sunt responsabile.
  • În plus, 53,5% cred că în România se acordă prea multă atenție războiului din Ucraina și prea puțină problemelor mai importante pentru oameni. 47,5% dintre respondenți ar sprijini integrarea rapidă în UE a Moldovei și 36,9% a Ucrainei.
  • Majoritatea covârșitoare a respondenților, 70,5%, susține că războiul trebuie să se încheie urgent, chiar dacă înseamnă că și Ucraina trebuie să cedeze „ceva”, și doar 28,2% cred că Ucraina trebuie susținută până când va câștiga războiul și rușii se retrag.

În ceea ce privește războiul

  • majoritatea – 46,3% – sunt foarte îngrijorați de creșterea prețului la energie și de creșterea prețurilor în general, 22,% se tem de desfășurarea armelor nucleare, iar 17,7% se tem de izbucnirea celui de-al treilea război mondial.

Țara trebuie să-și urmeze propriile interese.

Cetățenii au mai fost întrebați dacă România ar trebui să-și consolideze relațiile cu UE sau cu Statele Unite, iar majoritatea a indicat o a treia opțiune ca răspuns: 51,1% cred că țara trebuie să se ocupe mai întâi de propriile probleme și trebuie să acționeze conform propriilor interese. 18,8% doresc o apropiere mai strânsă de UE, iar 4,9% doresc legături mai strânse cu Washington. Conform 25,1%, ar trebui să fim la fel de aproape de amândoi.

O altă întrebare a fost cât de multă încredere au în anumite țări.

Încrederea în țări ca SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, UNgaria, Ucraina a scăzut foarte mult dar încrederea în China și Rusia a ajuns aproape inexistentă.

  • Statele Unite sunt în frunte, dar încrederea în ea a scăzut semnificativ față de anul trecut: în timp ce atunci 39,30% aveau foarte multă încredere în ea, iar 30,80 aveau multă încredere în ea, anul acesta acest raport este de doar 11,5 și 32,6%.
  • Marea Britanie este pe locul doi cu 8,9 și 37%, Germania este pe locul trei (8,4, 31).
  • Dintre țările enumerate, Ungaria se află pe ultimul loc: 46% au mai puțină încredere, iar 40,3% au foarte puțină încredere.
  • În cazul ultimei țări, Rusia, acest raport este de 32,5, respectiv 59,3 la sută și cu o încredere de doar 1%, dispărând și mitul că mulți români sunt putiniști.

Încrederea în instituțiile românești.

  • Biserica Ortodoxă este în frunte – 31,5% au foarte multă încredere în ea și 34,1% au multă încredere în ea.
  • Pe locul al doilea este armata (23,6% foarte multă și 42,8% multă), pe al treilea este academia (19,5% foarte multă, 45,7% multă). Guvernul este pe penultimul loc, 32% au puțină încredere în el și 50,0% au încredere în el foarte puțin.
  • Ultimul clasat este Parlamentul, acest raport este de 29,1 și 57,8% nîncredere.
  • Dintre instituțiile internaționale, 16,4% au încredere în NATO într-o măsură extraordinară, iar 37,3% au încredere în ele foarte mult, în raport cu UE, aceste două cifre sunt de 10,6% și 29,2% – în ambele cazuri, scăderea este semnificativă, o scădere de 10% în prima categorie.

Relația cu Uniunea Europeană

  • 76,9% dintre români consideră că UE și unele țări profită economic de România;
  • 74,3% consideră căest bine și foarte bine în UE;
  • 69,4% cred că regulile UE nu sunt potrivite pentru noi.

Ultima întrebare a sondajului a fost și cea care arată gradul dramatic de pesimism care a cuprins țara – 87,1% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.