112 dintre cele mai defavorizate școli vor fi ocolite de banii PNRR: Există “temeri întemeiate că finanțarea destinată reducerii abandonului școlar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie”, avertizează asociația Human Catalyst.

Ce arată raportul întocmit de Human Catalyst

Suntem într-o perioadă în care începe Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – program de importanță crucială, când sub efectul pandemie sute de mii de elevi nu au putut participa la ore online, iar rezultatele la testele PISA dovedesc o scădere constantă a calității învățământului din țara noastră.

Pe acest fond, Asociația Human Catalyst demonstrează că în programele naționale, școlile cele mai dezavantajate sunt excluse de la șansa de a fi sprijinite cu bani din PNRR pentru a-și diminua decalajele.


Organizația este cunoscută mai ales pentru documentarea unei noi forme de excluziune în educație „Fenomenul Brăila” și crearea IRSE indicele de risc socio-educațional – și a realizat pe baza datelor statistice oficiale, o nouă cercetare tip raport, lansată azi, ce conține o ierarhie a celor mai dezavantajate 750 de școli din România în anul 2020 (750 de unități de învățământ urmează a fi selectate de către Ministerul Educației și finanțate în cadrul PNRAS, până la 31 martie 2022 – termen stabilit în PNRR).

Raportul cu titlul „Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) prin Planul de Redresare și reziliență (PNRR), încă o șansă ratată?” demonstrează că metodologia avută în vedere de Ministerul Educației pentru a selecta școlile în care se va investi prin PNRAS, omite 112 dintre cele mai defavorizate școli din țară. De asemenea, studiul scoate în evidență situații concrete, care susțin o serie de temeri întemeiate că finanțarea destinată reducerii abandonului școlar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.

Față de aceste dovezi au reacționat solidar cu Asociația Human Catalyst și mai ales cu elevii vulnerabili din școlile dezavantajate, într-o mobilizare rar întâlnită ca dimensiune, ONG-uri din toată țara: Platforma socială, Asociațiile Elevilor din Constanța, Timiș, Bacău, Maramureș, Vâlcea, București și Ilfov, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România „FePAL”, Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza” și Asociația „Ține de Noi” – reprezentând deopotrivă elevi, părinți, comunități de romi, profesioniști din servicii sociale și din educație – însumând 250 de organizații.

„Din nou ne aflăm în fața unei politici educaționale adresate elevilor dezavantajați care, în fapt, nu ajunge tocmai la aceștia. Vezi cele mai recente programe de acest tip: „Masă caldă în școli”, Remediere pentru elevii care nu au avut acces la educație online, tablete pentru elevi. Câte dintre școlile dezavantajate din țară sunt cuprinse? Câți copii cu adevărat defavorizați beneficiază de acestea?

Ministerul Educației nu ne poate răspunde onest la aceste întrebări, poate și pentru ca selecția nu a fost făcută având la bază date reale, validate, despre situația copiilor și școlilor din comunitățile marginalizate multiplu vulnerabile”- susține Laura Greta Marin de la Asociația Human Catalyst.