Începând cu anii 1950, Germania este cunoscută ca o națiune definită prin harnicie, ceea ce a condus la renumele de „campiona mondială a exporturilor”. Dar investițiile Germaniei în surse regenerabile, precum și sancțiunile împotriva Rusiei, au dus la o balanță comercială negativă în luna mai – o premieră de la reunificarea Germaniei.

În 1991, creșterea bruscă a consumului intern, rezultată din nevoia de produse a populației din fosta Germanie de Est, era responsabilă pentru reducerea exporturilor; astăzi, deficitul de export al Germaniei este cauzat de dependența sa față de energia importată la prețuri în continuă creștere și de o reducere a exporturilor către China și Rusia.

În timp ce exportul a scăzut cu 0,5% în luna mai, importurile costisitoare de energie au cauzat o balanță comercială negativă. De anul trecut, prețurile la gaze au crescut cu aproape 700%; electricitatea cu 320%. Deoarece prețurile la energie, în special la petrol și gaze, sunt în creștere, valoarea importurilor din Rusia a crescut cu 55%, creând astfel un deficit de export.


În plus, lanțurile de aprovizionare întrerupte de covid și război au afectat negativ bilanțul, epuizarea materiilor prime importate a dus la o producție generală mai scăzută și automat la mai puține exporturi de produse finite.

„Balanța comercială negativă nu este surprinzătoare, deoarece reflectă în primul rând prețurile ridicate la energie și la materiile prime”, a declarat Marcel Fratzscher, președintele Institutului German de Cercetări Economice. „Nu ar avea sens dacă Germania nu ar avea o balanță comercială negativă într-o astfel de criză, pentru că ce rost ar avea să economisim întotdeauna bani, dacă nu ne folosim economiile în vremuri mai grele”. Fratzscher a continuat să elaboreze că balanța comercială negativă a fost rezultatul așa-numitului „șoc al condițiilor comerciale” care a favorizat brusc produsele pe care Germania nu le poate produce ea însăși. „Acest lucru are ca rezultat o pierdere permanentă a prosperității în Germania, cel puțin până când Germania devine mai independentă de importurile de energie prin tranziția la energiile regenerabile.”

Dar nu toți expertii consideră că aceasta este doar o problemă temporară. Volker Treier, directorul executiv al Asociației Camerelor de Comerț și Industrie Germane, prezice în mod sumbru că „scăderea exporturilor germane este un început”. Dirk Janura, președintele Federației Germane de Comerț Cu ridicata, Comerț Exterior și Servicii, consideră că nu mai rămâne nicio „alternativă”, cu excepția unui schimb mai liber. Holger Görg, președintele Institutului de Economie Globală din Kiel este convins că, chiar și odată ce prețurile energiei revin la normal, iar pandemia și războiul se încheie, Germania nu va vedea o revenire imediată la o balanță comercială pozitivă. „Există un efect structural”, prezice Görg, unul care va duce la echilibrarea importurilor și exporturilor pe termen lung.

Analistul Heino Ruland, merge mai departe, considerând că balanța comercială negativă este un rezultat al schimbării relațiilor globale de putere. „Excedentul comercial german se micșorează în fiecare lună pe măsură ce echilibrul de putere pe piețele mondiale se schimbă”, a spus Ruland. În condițiile în care Germania nu are alte alternative pentru a compensa pierderea excedentului comercial, Germania este „deja în recesiune”. Această prognoză se reflectă în scăderea rolului companiilor germane pe bursele din întreaga lume. Dintre cele mai mari 100 de corporații pe acțiuni, una singură este germană, ocupând locul 74: corporația specializată în gaze, Linde.

Înainte de criza din 2008, șapte companii germane se clasau printre primele 100, chiar și până la sfârșitul anului 2021 erau trei. Volkswagen, cel mai mare reprezentant al Germaniei în industria auto, se află pe locul 155 cu o valoare totală de 81 de miliarde de dolari. În comparație cu Tesla lui Elon Musk, care ocupă locul 6 cu 700 de miliarde de dolari, declinul economic al Germaniei devine din ce în ce mai clar.