Inspectoratul pentru Situații de Urgență al României (IGSU) a semnat pe 11 octombrie un contract cu compania olandeză Damen pentru achiziționarea a două nave multirol de stingere a incendiilor.

Prețul a fost de 44 de milioane de euro,după cum a spus șeful IGSU, Raed Arafat, care a participat la ceremonia publică de semnare a contractului.

Momentul tranzacției a provocat speculații. Contractul a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Olanda este singura țară care mai ridică probleme cu privire la aderarea României la Schengen. Rutte nu a oferit prea multe motive de optimism cu declarațiile lui. Cumva pe măsura ploconului oferit. România a oferit de 5 ori ai puțin acum decât în 2003 la intrerea în UE.


În 2003 o achiziție controversată a făcută de Guvernul premierului Adrian Năstase înainte ca România să obțină undă verde pentru a adera la UE. Compania britanică BAE Systems s-a aflat atunci în centrul unui scandal care a presupus achiziționarea a două fregate la mâna a doua, de 116 milioane lire sterline, circa 208 milioane în valoarea de azi, care ar fi avut ca scop facilitarea unui răspuns pozitiv al Marii Britanii la cererea țării de aderare la UE.

Ce a declarat premierului olandez Mark Rutte:

”Olanda nu este în principiu împotrivă. Noi zicem că toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să adere la Spațiul Schengen. România a făcut foarte mulți pași în direcția bună în ultimii ani. În același timp, noi zicem că de aderarea la Schengen poate fi vorba atunci când toate condițiile sunt îndeplinite.

Avem și un mecanism de monitorizare, avem și un mecanism de colaborare și verificare. Pașii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în această procedură și după aceea o să vorbim mai departe. Dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a spus Mark Rutte.

Violență extremă folosită de poliția olandeză la protestul împotriva restricțiilor din Olanda

Premierul olandez a tot vorbit de MCV, deși, regulamentar, nu există o legătură între mecanismul de monitorizare și aderarea la Schengen:

”Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă și corectă. De aceea am menționat MCV-ul. Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept structural mai bun.

Au fost făcuți foarte mulți pași, ceea ce trebuie stabilit acum în cadrul MCV, despre corupție, despre crima organizată, că asta este MCV-ul, se lucrează la asta pentru a evalua și, după aceea, trebuie să și apreciem împreună. Al doilea lucru, din punctul meu de vedere în legătură cu Schengen, sistemul de informații Schengen, Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta.

Eu cred că misiunea ar putea să fie mai largă, misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar și acolo așteptăm rezultatele și nu știu când vor veni rezultatele, trebuie să întrebăm și doar după aceea putem să dăm un răspuns. Deci, nu pot să vă dau un termen și, da, bineînțeles, nu vom lua mai mult timp decât e necesar”.

Fermierii olandezi se opun planurilor aberante de reducere a emisiilor