Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru România, dar și pentru alte state membre ale Uniunii în mai multe domenii, între care justiție, drepturi sociale sau stabilitate financiară.

Ţara noastră este vizitată de patru astfel de atenționări și are la dispoziție două luni să introducă în legislația națională prevederile solicitate de forul comunitar:

1. Domeniul Justiției: Comisia cere României şi altor şapte țări din UE să pună în aplicare legislația UE privind dreptul de a avea acces la un avocat.


2. Domeniul locurilor de muncă și al drepturilor sociale: Comisia solicită României şi altor 23 de state membre să respecte Directiva UE privind detașarea lucrătorilor

3. Impozitare: Comisia solicită României să permită accesul anumitor întreprinderi eligibile la ghișeul unic al Uniunii în domeniul TVA

4. Redresarea și rezoluția instituțiilor bancare: Comisia solicită României şi altor 8 state membre să comunice măsurile naționale de transpunere a normelor UE privind capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare.

Ministerul Afacerilor Externe a avertizat într-un memorandum prezentat luna trecută în Guvern că România se află în fața unui “risc foarte ridicat de declanșare de noi proceduri de infringement” pentru netranspunerea unor directive UE.

În document, MAE atenționează că “sunt 53 de Directive UE în care termenele de transpunere în legislația națională:
– fie s-au împlinit și, în majoritatea cazurilor, Comisia a inițiat proceduri de infringement împotriva statului român,
– fie se împlinesc în 2021.

Cuantumul sancțiunilor pe care Comisia le poate propune CJUE (n.a Curtea Europeană de Justiție) este următorul:
– suma forfetară de minimum 1.643.000 euro,
– penalități între 1.985 și 119.125 euro pe zi de întârziere după pronunțarea hotărârii instanței UE.