Școala făcută acasă este posibilă, conform legislaţiei în domeniul educaţiei, pentru copiii cu nevoi educaţionale speciale sau pentru cei care nu se pot deplasa din motive medicale. Totuşi, homeschooling-ul, în sensul de alternativă de educare a copiilor în afară sistemului clasic de predare, nu este reglementat în România. Chiar dacă nu este recunoscut ca atare în ţara noastră, asta nu înseamnă că homeschooling-ul este ilegal.

Homeschooling-ul este practicat de sute de familii din ţara noastră, care şi-au scos copiii din sistemul clasic de predare şi au ales o alternativă de educare, prin care părinţii se implică 100% din educaţia copiilor, alături de o adaptare a curriculei sau a materiilor şcolare în funcţie de preferinţele, disponibilitatea şi afinităţile copiilor.

Cele mai mari temeri ale celor care vor să meargă pe acest drum sunt legate de amenzile prevăzute pentru neînregistrarea în învăţământul obligatoriu a copilului, precum şi o eventuală vizită din partea Protecţiei Copilului. De asemenea, unii părinţi se tem că homeschooling-ul îi va priva pe copii de socializarea cu cei de aceeaşi vârstă, ce se întâmplă preponderent într-un cadru şcolar.


Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale prevede că „[p]ărintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu”, iar nerespectarea acestei obligaţii din vina părintelui sau a tutorelui se poate sancţiona cu amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii.

Totuşi, niciunul dintre părinţii aflaţi pe grupurile de socializare ce vizează homeschooling-ul în România nu au spus că au primit vreo amendă pentru că nu şi-au înscris copiii în sistemul de învăţământ, iar reprezentanţii Protecţiei Copiilor care le-au călcat pragul, pe fondul unor plângeri făcute de alte persoane, au avut doar cuvinte de apreciere la adresa lor şi a implicării în educaţia copiilor.

De asemenea, unele instituţii ce oferă astfel de cursuri le prezintă părinţilor care vor să treacă la homeschooling câteva prevederi legale care le acoperă alegerea:

Cum se face înscrierea în sistemul homeschooling

Pentru a face homeschooling, părinţii trebuie să îşi înscrie copiii la o „şcoală-umbrelă”, unde, contra unei taxe anuale deloc de neglijat, vor primi în cadrul programei platformei de homeschooling materiale didactice sau îndrumări pentru parcurgerea materiei. Unele dintre aceste instituţii oferă chiar lecţii cu anumiţi lectori, în situaţia în care părinţii nu pot explica suficient de bine materia. Totuşi, trebuie menţionat că aceste şcoli-umbrelă nu sunt acreditate de Ministerul Educaţiei.

Trebuie menţionat că majoritatea platformelor de homeschooling au materiale didactice în limba engleză, astfel că dacă părintele vrea să explice materia predată în limba română trebuie să facă singur traducerea ei.

La nivelul ţării noastre sunt mai multe grupuri pe reţelele de socializare care abordează subiectul homeschooling-ului, unde pot fi regăsite informaţii esenţiale pentru trecerea la acest tip de educaţie, dar şi pentru a crea legături sociale între copiii care învăţă în acest mod.

Cum se trece de la sistemul clasic la homeschooling

Pentru părinţii care au deja copiii înscrişi în sistemul de învăţământ de stat, trecerea la homeschooling se face prin transfer, pe baza înscrierii la „şcoala-umbrelă” sau, dacă nu este acceptată prima variantă, retragerea din şcoală românească, printr-o cerere depusă directoratului instituţiei. Cei mai mulţi părinţi decid să facă acest lucru la finalul anului şcolar pentru a oferi copilului o perioadă de repaus, reprezentat de vacanţa de vară, între sistemul clasic şi trecerea la homeschooling. La plecarea din şcoală, părinţii trebuie să ceară şi să primească foaia matricolă a copilului.

Pentru copiii care nu au fost înscrişi încă în sistemul clasic sau nu au început încă şcoală, părinţii îi pot înscrie pe aceştia direct la o „şcoală-umbrelă” şi să înceapă această etapă.

Cum se trece de la homeschooling la sistemul clasic

La trecerea din homeschooling în sistemul clasic de învăţământ românesc, aceşti copii vor fi consideraţi elevi străini, iar cursurile făcute de aceştia acasă vor trebui să fie echivalate prin diplome sau prin susţinerea unor examene, în anumite cazuri. Legislaţia în materia educaţiei face referire la „documente şcolare din care să rezulte nivelul, durata şi promovarea clasei/claselor pentru care se solicită echivalarea” sau adeverinţa emisă de autoritatea competentă din ţara de oridine care să confirme autenticitatea documentelor de studii.

De asemenea, este important de ştiut că echivalarea se realizează la nivelul clasei absolvite sau în curs de absolvire.

„Evaluarea documentelor școlare în vederea echivalării presupune analizarea foilor matricole din străinătate sau de la organizațiile furnizoare de educație, care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, și identificarea claselor efectuate în străinătate sau la organizațiile menționate”, se menţionează în metodologia de echivalarea a studiilor efectuate în străinătate, scrie avocatnet.