Comisia Europeană a adoptat marți cel mai recent raport MCV privind România. Executivul european a transmis că de la ultimul raport din 2019 s-a înregistrat “o tendință pozitivă”, fiind înregistrate “progrese în ceea ce privește toate recomandările” care nu fuseseră puse în aplicare. De asemenea, Comisia “așteaptă cu interes” ca autoritățile române să transpună angajamentele sale încă neîndeplinite în „măsuri concrete, legislative și de altă natură”.
Premierul Florin Cîțu afirma în luna martie că reprezentanții Comisiei Europene susțin eliminarea MCV la finalul acestui an.
“Vești bune pentru România! Comisia Europeană susține eliminarea MCV la finalul acestui an. (…) Alături de Comisia Europeană, Guvernul României susține eliminarea și repararea modificărilor legislative nefericite aduse legilor justiției în perioada 2017-2019. (…) Împărtășesc dorința doamnei Jourová de a finaliza în prima jumătate a acestui an angajamentele cu privire la statul de drept, pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene”, susținea Florin Cîțu în 18 martie, după o întâlnire cu Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Codul de conduită pentru parlamentari:
– Având în vedere evoluțiile care au avut loc în cursul mandatului legislativ anterior în ceea ce privește respectarea independenței justiției de către Parlament, nu se poate considera că această recomandare este îndeplinită. Noul parlament, care și-a preluat mandatul la începutul anului 2021, și dezbaterile anunțate pe teme legate de justiție oferă Parlamentului un nou prilej de a pune în aplicare în mod corespunzător Codul de conduită al deputaților și senatorilor, astfel încât să asigure îndeplinirea obiectivului recomandării, respectiv respectarea independenței justiției.
Codul de procedură civilă
+ Această recomandare poate fi considerată ca fiind îndeplinită. Eficiența și calitatea procedurilor judiciare fac obiectul unor evaluări în contextul Raportului privind statul de drept.
Codul penal și Codul de procedură penală
+ Luarea diferitelor măsuri înseamnă efectiv că s-a renunțat la modificările care au fost considerate în recomandări ca însemnând un regres față de situația anterioară. Se creează astfel premisele pentru demararea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală în lumina deciziilor Curții Constituționale, ținându-se seama pe deplin de necesitatea compatibilității cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția. În prezent, autoritățile române iau măsuri pregătitoare în acest sens.
Procedura legislativă în domeniul MCV
– Procedura legislativă aplicată pentru diferitele propuneri de reformă – privind SIIJ, privind legile justiției și, ulterior, privind Codul penal și Codul de procedură penală – reprezintă ocazia de a demonstra că se dă curs abordării sugerate în recomandare.
Executarea hotărârilor judecătorești de către administrația publică
– De la ultimul raport, nu s-au făcut noi progrese semnificative în sensul punerii în aplicare a recomandărilor.
Consiliul de Management Strategic și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar
– O nouă viziune și o nouă strategie pentru o dezvoltare eficace și durabilă a sistemului judiciar în următorii ani vor fi o completare importantă a cadrului juridic revizuit prin legile justiției. Acestea ar permite Consiliului de Management Strategic să devină un forum activ, în măsură să răspundă principalelor întrebări strategice relevante pentru sistemul judiciar, să acționeze în vederea obținerii consensului și să consolideze încrederea între principalele instituții judiciare și guvernamentale. Acesta ar fi un pas important pentru a demonstra că există structuri durabile, în măsură să continue reforma după încheierea MCV.
Transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii
– Persistă preocupările privind capacitatea de acțiune și răspunderea CSM exprimate în rapoartele MCV din 2018 și 2019. Tonul mai consensual pe care l-a avut conducerea CSM anul acesta va contribui la restabilirea încrederii și a unității în cadrul sistemului judiciar și va permite CSM să își îndeplinească rolul stabilit în recomandare și în obiectivul de referință 1.
Inspecția Judiciară
– Deși s-a axat pe circumstanțele specifice de la momentul raportului din 2018, această recomandare se referă la preocupările importante cu privire la Inspecția Judiciară. Printre aceste preocupări s-au numărat recurența cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar și divulgările de documente în presă – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a ataca instituțiile judiciare – și prelungirea mandatului conducerii de către guvern. Aceste preocupări structurale nu au fost încă remediate, inclusiv în lumina recentei hotărâri a CJUE.
Cadrul de integritate și Agenția Națională de Integritate
– ANI se confruntă cu o oarecare incertitudine în ceea ce privește funcțiile sale de conducere. Funcția de președinte este vacantă din decembrie 2019, iar mandatul vicepreședintelui expiră în 2021. Procedurile de selecție au început în cele din urmă în aprilie 2021.
Sistemul PREVENT
+ Sistemul PREVENT este pe deplin operațional, iar ANI raportează că s-au obținut rezultate pozitive.
Punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești referitoare la membrii Parlamentului
– Experiența din legislatura anterioară pune sub semnul întrebării îndeplinirea acestei recomandări. Noua cooperare proactivă din cadrul noului Parlament ar putea reprezenta un moment de cotitură în ceea ce privește punerea în aplicare a legilor în materie de integritate și a hotărârilor judecătorești definitive referitoare la parlamentari. O abordare similară atunci când se invocă noi cazuri de incompatibilitate sau de conflicte de interese în ceea ce privește parlamentarii care își exercită mandatul ar duce la îndeplinirea acestei recomandări.
Combaterea corupției la nivel înalt
– Deși acțiunile conducerii DNA și ale guvernului care îi acordă sprijin au îmbunătățit situația, există în continuare unele provocări importante în ceea ce privește sustenabilitatea bunei funcționări a DNA și ireversibilitatea luptei împotriva corupției. Intențiile guvernului de a modifica atât legile justiției, cât și Codul penal și Codul de procedură penală vor fi pași importanți pentru a se asigura o bază mai solidă pentru activitatea de combatere a corupției la nivel înalt.
Combaterea corupției la toate nivelurile
– Pe scurt, sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la strategia națională anticorupție pentru a se asigura o punere în aplicare eficace și intensificarea prevenirii și combaterii corupției în domeniile vulnerabile și la nivel local. Evaluările strategiei și angajamentul politic ferm vor asigura baza necesară pentru a putea evalua progresele în cadrul mecanismului privind statul de drept.
Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
+ Rapoartele MCV anterioare au concluzionat că această recomandare este îndeplinită, deoarece ANABI este operațională. ANABI continuă să își desfășoare activitatea în conformitate cu această recomandare.
CONCLUZIE:
… Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept, care reprezintă o piatră de temelie pentru angajamentul comun al UE și al statelor membre de a consolida statul de drept.
