Era forțelor armate mici și profesionale a dispărut, iar Europa ar putea avea nevoie să revină la recrutarea în masă, a declarat premierul român Nicolae Ciucă în timpul discursului său la Forumul Mării Negre și Balcanilor de joi, 18 mai transmite Mediafax.
„Astfel, pe planșa de lucru, revine constructul industriei de apărare care trebuie să devină industrie de război și armatelor mici tehnologizate și sofisticate de profesioniști care trebuie să revină la armate de masă cu rezerve la nivelul întregii societăți și capacități de mobilizare extinsă pentru a face față unui război”
Având în vedere experiența militară extinsă a premierului, aceste remarci nu sunt o surpriză. Ciucă este general în retragere al Forțelor Armate Române, participând ca și comandant la mai multe misiuni în Afganistan și Irak de-a lungul anilor 2000. Ulterior, a devenit șeful Statului Major General iar apoi a devenit ministru al Apărării Naționale în 2019.
În România, serviciul obligatoriu a fost desființat abia în 2007, iar majoritatea românilor îl asociază în continuare cu amintirile neplăcute ale trecutului comunist al țării.
Cu toate acestea, în timp ce marea majoritate a fost în mod constant împotriva ideii înainte, invazia rusă a Ucrainei a schimbat încet și încet percepția oamenilor despre serviciul militar. Un sondaj realizat în martie 2022, a relevat că doar 47% din țară se opun încă, 30% susținând în mod explicit reintroducerea serviciului obligatoriu.
În timp ce guvernul român, sub conducerea lui Ciucă, nu a făcut public niciun plan de restabilire a serviciului militar obligatoriu, există un proiect de lege controversat menit să oblige cetățenii români care locuiesc în străinătate să călătorească acasă și să se prezinte la oficiile militare în termen de 15 zile de la anunţarea mobilizării generale.
De asemenea, la fel ca multe alte țări europene, proiectul de lege a creat și o opțiune simplificată de pregatire „voluntară” a forțelor de rezervă timp de patru luni.
La mijlocul anilor 1990, Armata României număra peste 300.000 de personal activ. Până la începutul anilor 2020, numărul personalului activ a scăzut la aproximativ 70.000, având încă 55.000 de soldați în rezervă (în mare parte bărbați de vârstă mijlocie care și-au încheiat serviciul obligatoriu înainte de a fi desființat).
Cu toate acestea, în 2023, cheltuielile militare ale României au atins pragul de 2,5%, cu o serie de programe de achiziții militare la scară largă – neglijate înainte de invazie – acum aproape de finalizare.
Cu aproape 230.000 de oameni atingând vârsta militară anual, dacă România ar introduce serviciul militar obligatoriu, ar avea una dintre cele mai mari armate din Europa Centrală și de Est.