Protestatarii ieșiți în număr mare pe străzile din Sofia vor ca Bulgaria să calce pe urmele Ungariei și Austriei, care au rămas neutre pe tot parcursul conflictului ruso-ucrainean.
Mii de bulgari au participat duminică la o demonstrație în masă în capitala Sofia dar și în alte orașe, cerând guvernului bulgar să adopte o poziție de neutralitate în conflictul ruso-ucrainean. Protestatarii s-au adunat în fața Palatului Național al Culturii, unde au cerut Bulgariei să fie o „zonă de pace” și să nu se implice în niciun fel de conflict.
Presa locală a relatat cum demonstranții au scandat „Bulgaria este o zonă de pace”, „Vrem pace, nu război” și „NATO afară”, în timp ce protestatarii și-au exprimat îngrijorarea față de guvernul bulgar în urma alianței de apărare NATO conduse de SUA într-un conflict cu Rusia. Bulgaria are legături culturale și economice profunde cu Rusia, deși relațiile au fost tensionate în ultimii ani.
Demonstrators in Bulgaria during yesterday's action demanded the closure of NATO bases. pic.twitter.com/iVwwaDJmYv
— Spriter (@Spriter99880) April 24, 2023
La demonstrație au fost afișate bannere pe care scria: „Nici un glonț bulgar, nici un soldat în Ucraina”, deoarece protestatarii s-au opus trimiterii de către guvernul bulgar a vreunei forme de sprijin militar la Kiev.
„Dacă Bulgaria va intra ca parte la acest conflict, unii dintre cei uciși vor fi bulgari. Este ceva ce nu ne dorim, ceva ce nu vom permite”, a spus activistul Grigor Saryiski.
Sentimentul este similar cu cel susținut adesea atât de Austria, cât și de Ungaria. Premierul ungar Viktor Orbán a insistat de mult că, deși țara sa va respecta măsurile la nivelul UE în ceea ce privește sancțiunile și va oferi sprijin umanitar, Ungaria nu va oferi asistență militară niciunei părți a conflictului și refuză să fie târâtă în război de aliații occidentali. .
Demonstrațiile au avut loc și în alte zeci de orașe din Bulgaria, cea mai mare având loc însă în capitală. Organizatorii demonstrațiilor au lansat și o petiție prin care cer un „referendum național pentru pace și neutralitate”. Ei fac campanie pentru ca electoratului să li se ceară opiniile cu privire la politica externă bulgară în legătură cu zonele de conflict, dacă susțin sau nu găzduirea unor grupuri militare străine pe teritoriul bulgar și dacă desfășurarea forțelor armate bulgare în străinătate ar trebui sau nu permisă numai în urma unui referendum naţional pe această temă.
On 23.04 in many Bulgarian cities there was big demos against the further involvement of Bulgaria in the war in Ukraine.
Slogan “neither one Bulgarian bullet or soldier to Ukraine”. Only in Sofia there was several thousand of participants in the demonstrations.#Bulgaria pic.twitter.com/c9orpJZSSe
— Anti-Imperialist Front (@aiftv1) April 24, 2023
În ciuda sentimentelor pozitive semnificative față de Rusia în perioada premergătoare invaziei Ucrainei, administrația de la Sofia a sprijinit sancțiunile împotriva Moscovei oferind atât ajutor umanitar, cât și militar Kievului, la cererea președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky. De asemenea, țara a acceptat mii de refugiați ucraineni care fug de război.
Decizia sa de a interveni în criză a fost însă criticată de o serie de oponenți politici. Acestea includ pe cei din Partidului Socialist Bulgar și al partidului populist de dreapta Renașterea Țării.
În februarie 2022, opinia publică a criticat în general invazia rusă a Ucrainei. Un studiu realizat de Alpha Research a arătat că 63% dintre respondenți au aprobat sancțiunile anti-ruse propuse de Uniunea Europeană, în timp ce 63% au considerat că invazia este nejustificată; în schimb, doar 16% au susținut acțiunile întreprinse de Vladimir Putin.
Pe măsură ce războiul s-a prelungit, sprijinul pentru Ucraina și poziția pro occident s-a diminuat. Un sondaj realizat de Eurostat în noiembrie 2022, după cum a raportat Centrul European de Studii asupra Populismului (ECPS), a arătat că 68% dintre respondenții bulgari consideră că țara ar trebui să mențină o poziție neutră față de război. Între timp, numărul persoanelor care susțin sosirea mai multor refugiați ucraineni a scăzut de la 38% la începutul conflictului la 26% în octombrie anul trecut.
Simpatia atât față de Ucraina, cât și față de Rusia a scăzut de la începutul conflictului, de la 32% la 23% pentru Ucraina și 24% la 21% pentru Rusia, arătând o tendință crescândă de antipatie față de conflict.