Adolescenții băieți au un risc mai mare de spitalizare din cauza efectelor secundare ale vaccinului Pfizer/BioNTech,  decât în cazul infectării cu COVID, susțin cercetătorii americani de la Universitatea din California, citați de The Guardian.

Circa 86% dintre copiii care s-au confruntat cu inflamarea inimii (miocardită) în câteva zile după administrarea celei de-a doua doze a vaccinului Pfizer/BioNTech au avut nevoie de spitalizare, mai spun autorii studiului.

Aceste concluzii justifică practic abordarea prudentă a Comisiei de Vaccinare și Imunizare din Marea Britanie care a recomandat vaccinarea copiilor între 12 și 17 ani doar în cazul în care aceștia au afecțiuni neurologice, sindromul Down, imunodepresii sau retard (vezi mai multe detalii aici).

Conform studiului realizat de Universitatea din California, la categoria de vârstă 12-15 ani s-au înregistrat 162,2 cazuri la 1 milion de miocardită, după efectuarea celei de-a doua doze a vaccinului Pfizer. Pentru vârsta 16-17 ani rata de miocardită a fost de 94 de cazuri la 1 milion. Aceste rate ar putea fi chiar mai mari, dacă luăm considerare posibilitatea ca mulți dintre adolescenții care s-au confruntat cu astfel de efecte secundare, fără a avea nevoie de spitalizare, să nu fi raportat acest lucru.

Comparativ cu aceste date, riscul adolescenților de a ajunge în spital în urma infecției de COVID este de doar 44 de cazuri la 1 milion.

În aceste condiții, este de neînțeles insistența autorităților din mai multe state, printre care și România, pentru vaccinarea copiilor și adolescenților. Cu atât mai nejustificată este condiționarea accesului la școală, la evenimente sau la călătorii pentru adolescenții nevaccinați. De remarcat faptul că studiul cercetătorilor americani a analizat doar efectele vaccinului Pfizer/BioNTech.

Efecte asemănătoare ar putea avea loc și în cazul vaccinului Moderna care folosește aceeași tehnologie ARN mesager și care are o doză de trei ori mai mare a substanței active, în comparație cu vaccinul Pfizer. Cât privește celelalte două vaccinuri disponibile în România, Johnson & Johnson și Astra Zeneca, realizate pe baza tehnologie cu adenovirus, a bine știut efectul advers al cheagurilor de sânge care se produc mai ales la nivelul creierului în special în rândul adolescenților și tinerilor – multe țări nici nu permit administrarea acestor vaccinuri sub vârsta de 45 sau chiar 60 de ani.

Ce le vor spune oare autoritățile acelor tineri care au ajuns în spital din cauza vaccinării, după ce luni întregi au inundat spațiul public cu mesajul că “vaccinul este sigur și te protejează”?